Producția auto din România scade, iar fabricile intră într-o perioadă de ajustare

Industria auto rămâne unul dintre cei mai importanți piloni ai economiei românești, însă datele din 2026 arată că fabricile locale traversează o perioadă de ajustare. Producția de automobile a scăzut în primele opt luni ale anului, într-un moment în care piața europeană trece prin schimbări importante de tehnologie și cerere.

Potrivit Asociației Constructorilor de Automobile din România, în primele opt luni din 2026 au fost produse în România 319.750 de autoturisme, cu 7,8% mai puține decât în perioada similară din 2025. Dacia Mioveni a produs 169.014 unități, iar Ford Otosan Craiova 150.736.

Scăderea este importantă pentru România deoarece industria auto are un efect mult mai larg decât producția celor două fabrici. În jurul uzinelor există sute de furnizori, companii de logistică, servicii industriale și operatori care depind de comenzile din sector.

Dacia și Ford Otosan au ritmuri diferite

Datele lunare arată că cele două fabrici nu evoluează identic.

În august, Dacia a produs 3.741 de automobile, în timp ce Ford Otosan a produs 8.866 de unități. În iulie, producția totală fusese de 49.171 de automobile, dintre care 25.869 la Mioveni și 23.302 la Craiova.

Diferențele lunare sunt influențate de programul de producție, opririle planificate și cererea pentru anumite modele. De aceea, rezultatele unei singure luni nu trebuie interpretate separat de evoluția întregului an.

Pe termen mai lung, însă, scăderea de 7,8% după primele opt luni arată că industria românească nu este imună la încetinirea pieței europene și la transformările din sector.

Electrificarea schimbă structura producției

Una dintre cele mai importante schimbări pentru industria locală este trecerea către automobile electrificate.

Ford Otosan produce la Craiova modele electrice precum Puma Gen-E și E-Transit, ceea ce a transformat uzina într-un punct important al tranziției electrice din regiune.

În același timp, Dacia își dezvoltă gama electrificată și trebuie să își adapteze procesele industriale la cererea pentru automobile cu emisii mai reduse.

Schimbarea nu este doar una de produs. Electrificarea modifică și lanțul de furnizori. Un automobil electric are alte componente decât unul cu motor termic, iar furnizorii trebuie să investească în tehnologii, software, electronice și sisteme de management al bateriei.

Pentru România, aceasta este una dintre marile provocări ale următorilor ani. Poziția țării în industria europeană nu depinde doar de numărul de automobile produse, ci și de valoarea adăugată pe care industria locală o poate păstra.

Cererea europeană rămâne esențială

Industria auto românească este puternic conectată la piețele externe. O mare parte din producția realizată la Mioveni și Craiova este destinată exportului, astfel că evoluția vânzărilor din Franța, Germania, Italia, Spania și alte piețe europene are efect direct asupra fabricilor din România.

Aici apare un contrast interesant. În primele opt luni din 2026, piața auto din Uniunea Europeană a crescut cu 5,3%, în timp ce România a înregistrat o scădere de peste 10% a înmatriculărilor de automobile noi. În același timp, producția locală a scăzut cu 7,8%.

România nu trebuie, însă, analizată doar prin prisma consumului intern. Fabricile locale concurează pentru volume în cadrul unor rețele europene de producție, iar deciziile privind modelele, capacitățile și furnizorii sunt luate într-un context internațional.

Următorii ani vor conta mai mult decât 2026

Scăderea actuală nu înseamnă automat o diminuare structurală a rolului României în industria auto. România dispune în continuare de două mari centre de producție, de o bază industrială extinsă și de forță de muncă specializată.

Problema este direcția investițiilor.

Pentru ca industria să rămână competitivă, furnizorii locali trebuie să poată participa la noile lanțuri de producție, iar fabricile trebuie să rămână atractive pentru alocarea unor modele noi.

În paralel, energia, infrastructura rutieră și feroviară, costurile logistice și disponibilitatea personalului calificat vor avea un rol tot mai important.

2026 arată astfel mai degrabă ca un an de tranziție. România produce mai puține automobile decât în anul anterior, dar în același timp trece printr-o transformare tehnologică majoră. Pentru industria locală, adevărata miză nu este doar recuperarea volumelor, ci păstrarea unui loc important în noua generație de producție auto europeană.