Piața auto din România scade cu peste 10%, dar electrificarea continuă să câștige teren.

Piața auto din România traversează un an dificil. În primele opt luni din 2026 au fost înmatriculate 86.142 de autoturisme noi, cu 10,12% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025. Scăderea devine și mai vizibilă în august, când înmatriculările au coborât cu aproape 37%, până la 9.552 de unități.

În același timp, piața trece printr-o schimbare importantă de structură. Mașinile electrice și cele hibride continuă să câștige teren, în timp ce modelele pe benzină și motorină pierd rapid din volum.

Datele arată astfel două evoluții care se desfășoară simultan: românii cumpără mai puține mașini noi, dar atunci când cumpără, sunt tot mai interesați de propulsii electrificate.

August a adus una dintre cele mai mari scăderi

Luna august a fost deosebit de slabă pentru piața auto locală.

Cele 9.552 de autoturisme noi înmatriculate reprezintă o scădere de 36,85% față de august 2025. Este un recul mult mai puternic decât cel înregistrat pe ansamblul primelor opt luni.

Evoluția trebuie privită și în contextul programului Rabla și al momentului în care au fost disponibile fondurile pentru achiziția de automobile noi.

Programul Rabla Auto 2026 pentru persoane fizice a început în iulie, cu un buget total de 300 de milioane de lei. Fondurile pentru autoturismele electrice, în valoare de 120 de milioane de lei, au fost epuizate în doar zece zile, după depunerea a 6.724 de dosare.

Pentru automobilele cu motoare termice și hibride, înscrierile au continuat, însă ritmul și calendarul programului au influențat comportamentul pieței.

Scăderea din august nu trebuie, prin urmare, interpretată automat ca o dispariție a cererii. O parte din piață este influențată de momentul acordării stimulentelor, disponibilitatea automobilelor și deciziile companiilor și persoanelor fizice de a amâna sau accelera achiziția.

Benzina și motorina pierd rapid teren

Cifrele privind motorizările arată poate cea mai importantă schimbare din piața auto românească.

În primele opt luni din 2026 au fost înmatriculate 15.419 autoturisme noi pe benzină, cu 31,3% mai puține decât în perioada similară din 2025.

Pentru diesel, scăderea este și mai mare. Doar 5.269 de autoturisme diesel noi au fost înmatriculate în primele opt luni, cu 39,7% sub nivelul din 2025.

Și automobilele alimentate cu GPL au înregistrat o reducere de aproape 25%.

În schimb, categoria hibridelor a ajuns la 49.282 de unități, în creștere cu 2,1%. Iar automobilele complet electrice au avut una dintre cele mai mari creșteri procentuale, ajungând la 7.018 unități, cu 50% mai multe decât în primele opt luni din 2025.

Prin urmare, scăderea pieței nu este distribuită uniform între tipurile de propulsie.

Piața automobilelor convenționale se contractă mult mai rapid decât piața electrificată.

România rămâne în urmă față de ritmul european

Schimbarea este și mai interesantă atunci când România este comparată cu restul Uniunii Europene.

În primele opt luni din 2026, în UE au fost înmatriculate 7,55 milioane de autoturisme noi, cu 5,3% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.

În august, piața europeană a crescut cu 4,5%, până la 708.211 autoturisme.

România a mers în direcția opusă, cu o scădere de 10,6% în primele opt luni. Din punct de vedere al volumului, țara s-a situat pe locul 17 în Uniunea Europeană.

Diferența este importantă pentru industria auto locală.

România nu este doar o piață de desfacere. Este și unul dintre centrele importante de producție auto din Europa Centrală și de Est, prin uzinele Dacia de la Mioveni și Ford Otosan de la Craiova.

Dacă cererea locală încetinește, producătorii depind într-o măsură și mai mare de piețele externe.

Electrificarea avansează, chiar dacă piața totală scade

Creșterea automobilelor electrice este una dintre cele mai clare evoluții ale anului.

Cele 7.018 mașini electrice înmatriculate în România în primele opt luni reprezintă o creștere de 50% față de anul trecut.

Totuși, volumul absolut rămâne relativ redus raportat la întreaga piață.

Asta înseamnă că electrificarea este în creștere, dar nu a ajuns încă să compenseze scăderea segmentelor tradiționale.

La nivel european, schimbarea este mult mai avansată. În primele opt luni, în UE au fost înmatriculate 1,64 milioane de autoturisme complet electrice, cu 44,5% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Automobilele electrice au reprezentat 21,7% din totalul pieței europene.

În România, electricele au o pondere mult mai mică.

Această diferență arată și potențialul de creștere al segmentului local, dar și faptul că prețul, infrastructura de încărcare și puterea de cumpărare continuă să conteze foarte mult în decizia consumatorilor.

Hibridul rămâne compromisul preferat de mulți cumpărători

Dacă electricele au avut cea mai rapidă creștere procentuală, hibridele reprezintă în continuare segmentul electrificat cu cel mai mare volum în România.

Cele 49.282 de unități înmatriculate în primele opt luni sunt de peste șapte ori mai multe decât numărul automobilelor complet electrice.

Explicația este relativ simplă.

Un model hibrid poate reduce consumul și emisiile fără să depindă exclusiv de infrastructura de încărcare. Pentru un cumpărător care circulă atât în oraș, cât și pe distanțe lungi, acest compromis poate fi mai ușor de acceptat decât trecerea directă la o mașină complet electrică.

În plus, oferta de modele hibride s-a extins rapid, de la automobile de volum până la SUV-uri și modele premium.

Pentru producători, această categorie devine astfel importantă într-o perioadă în care tranziția către automobile complet electrice nu se desfășoară uniform pe toate piețele.

Dacia rămâne lider, dar concurența se schimbă

Dacia continuă să fie marca numărul unu pe piața românească.

În primele opt luni din 2026 au fost înmatriculate 17.114 automobile Dacia, urmată de Toyota, cu 9.251 de unități, și Skoda, cu 7.121. Volkswagen a ocupat poziția următoare, cu 6.579 de mașini.

Însă structura concurenței se modifică.

Unul dintre cele mai vizibile fenomene este ascensiunea producătorilor chinezi, în special pe segmentul electrificat.

BYD a ajuns la 3.465 de unități înmatriculate în România în primele opt luni și a ocupat locul șapte în clasamentul mărcilor. În august, compania a avut 653 de înmatriculări de automobile electrice și plug-in hybrid și a ajuns pe locul cinci în clasamentul lunar al mărcilor.

Pentru un brand intrat relativ recent pe piața românească, ritmul de creștere este relevant.

Ascensiunea BYD și a altor mărci chinezești adaugă presiune asupra producătorilor tradiționali, într-un moment în care prețul și tehnologia devin criterii tot mai importante.

Și piața mașinilor second-hand scade

Slăbiciunea pieței nu se limitează la automobilele noi.

În primele opt luni din 2026, în România au fost înmatriculate pentru prima dată 199.570 de autoturisme second-hand, cu 13,4% mai puține decât în perioada similară din 2025.

În august, scăderea anuală a fost de 14,5%.

Fenomenul sugerează că există o presiune mai largă asupra pieței auto, nu doar o problemă specifică dealerilor de mașini noi.

Prețurile, costurile de finanțare și incertitudinea economică pot determina consumatorii să amâne achiziția unui automobil sau să opteze pentru o mașină mai ieftină.

Pentru piața locală, este important și faptul că România are în continuare un parc auto îmbătrânit. O reducere a înmatriculărilor de automobile noi înseamnă că reînnoirea acestui parc se produce mai lent.

Producția locală este și ea sub presiune

Piața internă este doar o parte din poveste.

În primele opt luni din 2026, producția de automobile din România a ajuns la 319.750 de unități, în scădere cu 7,8% față de perioada similară din 2025.

Uzina Dacia de la Mioveni a produs 169.014 automobile, iar Ford Otosan Craiova 150.736 de unități.

Scăderea producției reflectă inclusiv evoluția cererii externe și ajustările din industria europeană.

Pentru România, sectorul auto are însă o importanță mult mai mare decât simpla producție de automobile. În jurul celor două uzine există o rețea extinsă de furnizori de componente, logistică, servicii și inginerie.

Prin urmare, evoluția producției poate avea efecte asupra întregului lanț industrial.

Rabla rămâne un factor important

Programul Rabla continuă să aibă o influență importantă asupra pieței.

În 2026, bugetul total pentru persoane fizice a fost stabilit la 300 de milioane de lei. Pentru automobilele electrice au fost alocate 120 de milioane de lei, iar suma a fost consumată rapid. Pentru automobilele termice și hibride, înscrierile au continuat după epuizarea componentei dedicate electricelor.

Programul poate accelera înnoirea parcului auto, însă dependența unei părți din piață de stimulentele de stat arată și cât de sensibil este consumul auto la preț.

Când sprijinul financiar se modifică sau calendarul programului se schimbă, efectele pot fi vizibile rapid în statisticile lunare.

Acest lucru poate explica și o parte din volatilitatea înmatriculărilor din 2026.

O piață mai mică, dar diferită

Piața auto românească intră astfel într-o etapă de transformare.

Pe de o parte, numărul total de automobile noi înmatriculate scade. Pe de altă parte, automobilele electrice și hibride continuă să câștige teren, iar noi producători intră agresiv pe piață.

Pentru consumatori, oferta devine mai diversificată. Pentru producători și dealeri, concurența devine mai intensă.

Dacia rămâne liderul pieței, însă mărcile asiatice, inclusiv cele chinezești, își măresc rapid prezența. În același timp, electrificarea schimbă criteriile după care sunt comparate automobilele: autonomia, viteza de încărcare, tehnologia, echiparea și costul total de utilizare devin tot mai importante.

În acest context, scăderea de peste 10% a pieței este doar o parte a poveștii.

Cealaltă parte este schimbarea tipului de automobil pe care românii îl cumpără.

Datele din primele opt luni arată că tranziția către electrificare continuă chiar și într-un an în care piața totală este în scădere. Iar pentru producătorii tradiționali, următoarea provocare nu va fi doar să vândă mai multe mașini, ci să convingă consumatorii că modelele lor rămân competitive într-o piață în care tehnologia și propulsia se schimbă rapid.

Surse: ACAROM, DGPCI, Administrația Fondului pentru Mediu, Digi Economic, Ziarul Financiar, Profit