Sănătatea mintală ajunge din nou în centrul atenției. De ce prevenția devine importantă
Sănătatea mintală a devenit una dintre problemele importante de sănătate publică în Europa, iar atenția se mută tot mai mult de la tratamentul problemelor deja apărute către prevenție și intervenție timpurie. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că sănătatea mintală este influențată nu doar de accesul la servicii medicale, ci și de familie, școală, locul de muncă, situația economică și mediul în care oamenii trăiesc.
Un nou studiu realizat de OMS Europa urmează să aducă date suplimentare despre legătura dintre experiențele dificile din copilărie și sănătatea mintală de-a lungul vieții. Rezultatele vor fi prezentate pe 6 octombrie 2026 și se bazează pe răspunsurile a peste 26.000 de tineri adulți cu vârste între 18 și 30 de ani din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Islanda și Norvegia.
Experiențele din copilărie pot avea efecte pe termen lung
Studiul OMS se concentrează pe ceea ce organizația numește „experiențe adverse din copilărie” (ACEs). Acestea pot include abuz fizic, emoțional sau sexual, neglijarea copilului, violența domestică, consumul de substanțe în familie, probleme de sănătate mintală ale unui membru al familiei, separarea părinților sau pierderea unui părinte.
OMS consideră că astfel de experiențe pot influența sănătatea și starea de bine mult timp după perioada copilăriei. Organizația subliniază că prevenirea acestor situații, acolo unde este posibil, precum și sprijinul acordat copiilor și adulților care au trecut prin ele sunt componente importante ale unei politici de sănătate mintală pe termen lung.
Asta schimbă și modul în care este privită prevenția. Nu este vorba doar despre identificarea unei probleme după ce aceasta a apărut, ci și despre reducerea factorilor care pot crește riscul apariției unor probleme de sănătate mintală.
Problemele de sănătate mintală afectează milioane de europeni
Potrivit OMS Europa, aproximativ una din șase persoane din regiune trăiește cu o problemă de sănătate mintală. În același timp, accesul la tratament rămâne o problemă: până la una din trei persoane cu o afecțiune mintală nu primește îngrijirea de care are nevoie.
În cazul tinerilor, situația este cu atât mai importantă. OMS Europa arată că, în regiune, sinuciderea este principala cauză de deces în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 29 de ani. De asemenea, organizația estimează că depresia și anxietatea în rândul tinerilor au crescut cu aproximativ 25% după pandemia de COVID-19.
OMS subliniază însă că sănătatea mintală nu înseamnă doar absența unei boli. Ea include capacitatea unei persoane de a face față stresului, de a învăța, de a munci, de a construi relații și de a participa la viața comunității.
De ce contează intervenția timpurie
Copilăria și adolescența sunt perioade importante pentru dezvoltarea emoțională și socială. În aceste etape se dezvoltă abilități precum autocontrolul, interacțiunea cu ceilalți și capacitatea de învățare. Problemele din familie, bullyingul sau condițiile socioeconomice dificile pot afecta această dezvoltare.
OMS Europa arată că 75% dintre problemele de sănătate mintală apar până la vârsta de 24 de ani. În 2021, aproximativ unul din cinci adolescenți din regiunea europeană a OMS avea o problemă de sănătate mintală. În același timp, majoritatea copiilor și adolescenților care au nevoie de sprijin nu beneficiază de îngrijirea necesară.
De aceea, intervenția timpurie poate avea un rol important. Identificarea problemelor înainte ca acestea să se agraveze poate permite accesul mai rapid la sprijin și poate reduce impactul asupra școlii, relațiilor și vieții de zi cu zi.
Prevenția nu ține doar de spitale și cabinete
Unul dintre mesajele importante transmise de OMS este că sănătatea mintală nu poate fi responsabilitatea exclusivă a sistemului medical. Mediul în care o persoană trăiește poate influența starea sa de sănătate mintală. Familia, școala, locul de muncă, locuința, transportul și chiar mediul online pot avea un rol.
În cazul copiilor și adolescenților, OMS recomandă măsuri precum sprijinirea părinților și îngrijitorilor, programe de sănătate mintală în școli și îmbunătățirea mediilor comunitare și online. Programele școlare care dezvoltă abilități sociale și emoționale sunt menționate de OMS printre intervențiile care pot contribui la prevenție.
Și mediul digital a devenit o parte importantă a discuției. Rețelele sociale și platformele online pot ajuta oamenii să se conecteze și să găsească informații, dar pot exista și riscuri precum cyberbullyingul, conținutul legat de automutilare, standardele nerealiste privind imaginea corporală sau colectarea excesivă de date.
Un domeniu în care prevenția devine tot mai importantă
OMS Europa urmează să folosească noile date despre experiențele adverse din copilărie pentru a discuta despre prevenție, cauzele problemelor de sănătate mintală, dezvoltarea rezilienței și servicii publice adaptate persoanelor care au trecut prin experiențe traumatizante. Studiul este realizat în parteneriat cu Liverpool John Moores University și cu sprijinul Comisiei Europene.
Direcția este în acord cu strategia mai largă a OMS, care pune accent pe promovarea sănătății mintale, prevenirea problemelor și dezvoltarea unor servicii accesibile în comunitate. Organizația susține că măsurile de prevenție trebuie să implice mai multe domenii, de la educație și muncă până la locuire, protecție socială și justiție.
Pentru Europa, discuția despre sănătatea mintală nu mai este astfel limitată la tratamentul persoanelor care au deja o problemă. Atenția se îndreaptă tot mai mult către factorii care pot influența sănătatea de-a lungul vieții și către posibilitatea de a interveni cât mai devreme. Iar datele care urmează să fie prezentate de OMS despre experiențele a peste 26.000 de tineri adulți ar putea oferi o imagine mai clară asupra modului în care copilăria poate influența sănătatea mintală la maturitate.
