România pune prevenția cardiovasculară în centrul unei săptămâni dedicate screeningului.

România intră în această săptămână într-un amplu program dedicat prevenției cardiovasculare, în contextul primei ediții a Săptămânii europene de screening. În perioada 28 septembrie – 4 octombrie 2026, în București sunt programate acțiuni de informare, evaluări medicale, activități de screening și sesiuni de educație pentru sănătate, cu accent pe identificarea timpurie a factorilor care cresc riscul de boli cardiovasculare.

Inițiativa are loc într-un moment în care bolile cardiovasculare continuă să reprezinte una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică din România. Potrivit celui mai recent profil de sănătate al României realizat de Comisia Europeană și Organizația Mondială a Sănătății, bolile cardiovasculare au reprezentat 56% din totalul deceselor din România în 2022, menținându-se pe primul loc între cauzele de mortalitate.

Screeningul ajunge mai aproape de comunități

În România, Săptămâna Sănătății Inimii este organizată în perioada 28 septembrie – 4 octombrie, în paralel cu inițiativa europeană. Programul este coordonat prin platforma „Prevenție pentru toți”, cu implicarea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, a Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București și a altor organizații.

Una dintre componentele centrale ale programului este screeningul cardiovascular programat pentru 30 septembrie. Activitățile includ măsurarea tensiunii arteriale și evaluarea riscului cardiovascular și se desfășoară în mai multe puncte din București, inclusiv în zona Politehnicii, în campusul Regie, în apropierea Palatului Facultății de Medicină, precum și în parcurile Lumea Copiilor și IOR.

Ideea din spatele programului este relativ simplă: o parte importantă a riscului cardiovascular poate fi identificată înainte ca o persoană să ajungă să aibă simptome sau să necesite tratament pentru o afecțiune deja instalată.

Tensiunea arterială, colesterolul și glicemia sunt printre valorile urmărite în cadrul campaniei europene „Know Your Numbers”. Comisia Europeană recomandă ca oamenii să discute aceste rezultate cu profesioniști din domeniul medical, astfel încât eventualele riscuri să poată fi evaluate în contextul stării generale de sănătate.

România are una dintre cele mai mari poveri cardiovasculare din UE

Datele europene arată cât de importantă este prevenția în cazul României. În 2023, rata standardizată a mortalității prin boli ale sistemului circulator a fost de 787 de decese la 100.000 de locuitori în România, comparativ cu 313 la nivelul Uniunii Europene. România s-a aflat astfel printre statele cu cele mai ridicate valori din UE.

Diferențele sunt vizibile și la nivel regional. Eurostat a arătat că, în 2022, bolile circulatorii reprezentau peste jumătate din totalul deceselor în toate regiunile României. În regiunea Sud-Vest Oltenia, proporția a ajuns la 65,1%, una dintre cele mai ridicate valori raportate în Uniunea Europeană.

Această situație explică de ce prevenția începe să fie tratată tot mai mult ca o componentă a politicilor de sănătate, nu doar ca un mesaj transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii.

Ce încearcă să schimbe noua strategie europeană

Săptămâna europeană de screening este lansată pentru prima dată în 2026 și este legată de o nouă inițiativă a Comisiei Europene privind controalele de sănătate cardiovasculară.

Comisia propune statelor membre să dezvolte și să implementeze controale cardiovasculare la nivel național, accesibile populației și adaptate în special persoanelor cu risc ridicat sau celor care se află în situații de vulnerabilitate.

Obiectivul european este reducerea deceselor cardiovasculare premature cu 25% până în 2035, prin măsuri care vizează inclusiv hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, glicemia crescută și obezitatea. Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 80% dintre bolile cardiovasculare pot fi prevenite prin abordarea factorilor de risc.

Campania „Know Your Numbers” urmează să continue pe parcursul anului 2027, ceea ce sugerează că inițiativa nu este gândită ca un eveniment punctual, ci ca începutul unei campanii europene mai ample de prevenție cardiovasculară.

România încearcă să ducă prevenția în afara spitalelor

Un element important al programului românesc este apropierea screeningului de oameni. În loc ca prevenția să fie asociată exclusiv cu spitalele și cabinetele medicale, organizatorii încearcă să ducă evaluările în spații accesibile comunității.

Pe lângă screeningul cardiovascular, programul include activități de educație pentru sănătate și sesiuni practice de prim ajutor. Pe 29 septembrie, de Ziua Mondială a Inimii, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și organizații de pacienți organizează inclusiv workshopuri despre riscul cardiovascular și cursuri gratuite de resuscitare, în cadrul proiectului „Laboratorul Inimii”.

În aceeași perioadă, alte organizații medicale folosesc Săptămâna europeană de screening pentru campanii de prevenție. Societatea Română de Pneumologie, de exemplu, organizează între 28 septembrie și 2 octombrie o campanie de spirometrii gratuite în București și Popești-Leordeni.

Astfel, conceptul de screening este extins dincolo de o singură specialitate și începe să fie prezentat ca parte a unei abordări preventive mai largi.

De ce contează depistarea timpurie

Bolile cardiovasculare nu apar întotdeauna cu simptome evidente. Factori precum hipertensiunea, colesterolul ridicat, glicemia crescută, excesul ponderal, fumatul, lipsa activității fizice și alimentația dezechilibrată pot crește riscul în timp.

Organizația Mondială a Sănătății subliniază că identificarea cât mai devreme a bolilor cardiovasculare permite intervenții precum consilierea privind stilul de viață și, atunci când este necesar, tratamentul medicamentos.

Pentru România, provocarea nu este doar accesul la tratament, ci și mutarea unei părți din efortul sistemului medical către prevenție. Datele privind mortalitatea arată că există un spațiu important pentru intervenții înainte ca factorii de risc să se transforme în infarct, accident vascular cerebral sau alte complicații severe.

Săptămâna Sănătății Inimii reprezintă astfel atât o campanie de informare, cât și un test pentru capacitatea sistemului de sănătate și a comunităților locale de a face prevenția mai vizibilă și mai accesibilă.

Pentru public, mesajul central al campaniei este unul simplu: cunoașterea propriilor valori medicale poate reprezenta primul pas către identificarea unui risc care altfel ar putea rămâne neobservat. Într-o țară în care bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru mai mult de jumătate dintre decese, prevenția nu mai poate fi tratată ca un subiect secundar.

Surse: Comisia Europeană, Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Eurostat, Organizația Mondială a Sănătății, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, platforma „Prevenție pentru toți”, Societatea Română de Pneumologie.