România încearcă să reducă risipa alimentară, iar industria intră într-o perioadă cu reguli mai stricte
Risipa alimentară devine o problemă tot mai importantă pentru industria alimentară și HoReCa din România, iar operatorii economici intră într-o etapă în care raportarea măsurilor de reducere a deșeurilor alimentare devine parte din activitatea curentă.
La sfârșitul lunii septembrie, Federația Băncilor pentru Alimente din România a marcat zece ani de activitate, în contextul Zilei Internaționale de Conștientizare a Risipei Alimentare. Organizația coordonează o rețea de nouă bănci regionale care colectează și redistribuie produse alimentare către persoane și comunități vulnerabile.
Un deceniu de redistribuire a alimentelor
În zece ani, sistemul Băncilor pentru Alimente a devenit una dintre infrastructurile prin care produsele care nu mai pot fi comercializate în condiții normale pot ajunge la beneficiari.
Modelul este important pentru producători, retaileri și operatori din industria alimentară deoarece permite transformarea unei părți din surplus în resursă socială.
În același timp, reducerea risipei are și o componentă economică. Alimentele care ajung la gunoi reprezintă materie primă, energie, transport și muncă deja consumate.
Firmele au noi obligații
Operatorii din sectorul alimentar trebuie să acorde o atenție mai mare planurilor de diminuare a risipei alimentare și raportărilor aferente.
Potrivit ghidului publicat de Horeca Insight, amenzile pentru anumite încălcări ale obligațiilor de raportare pot ajunge la 40.000 de lei. Pentru unele dintre aceste sancțiuni există excepții aplicabile microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, însă obligațiile privind publicarea planului de prevenire a risipei rămân relevante pentru operatori.
Schimbarea este importantă pentru restaurante, hoteluri, producători și comercianți deoarece risipa nu mai poate fi tratată doar ca o problemă internă de gestiune.
Tehnologia și donațiile pot lucra împreună
În paralel cu obligațiile legale, au apărut soluții comerciale care încearcă să reducă risipa prin vânzarea produselor rămase nevândute.
Platforma Bonapp a anunțat că utilizatorii români au cumpărat peste 1,1 milioane de pachete de alimente la preț redus de la lansarea platformei în 2021. Compania estimează că prin acest mecanism au fost salvate aproximativ 922 de tone de alimente.
Bonapp este prezentă în 144 de orașe și colaborează cu peste 2.000 de restaurante, brutării și comercianți.
Modelul funcționează prin reduceri care ajung, în general, la 50% până la 70% pentru produse care sunt încă sigure pentru consum, dar care riscă să rămână nevândute.
O piață în care eficiența devine importantă
Reducerea risipei are două efecte simultane. Poate diminua impactul asupra mediului și poate îmbunătăți eficiența economică a operatorilor.
Pentru restaurante, un control mai bun al stocurilor poate însemna mai puține produse aruncate. Pentru retaileri, redistribuirea sau vânzarea rapidă a produselor apropiate de termen poate reduce pierderile.
Într-o perioadă în care costurile sunt deja ridicate, reducerea risipei devine astfel o componentă a managementului, nu doar o temă de responsabilitate socială.
