Prețurile alimentelor ar putea crește din nou în octombrie, iar lactatele sunt printre cele mai expuse

Prețurile alimentelor din România ar putea intra într-o nouă etapă de creștere în luna octombrie, pe fondul costurilor mai mari cu transportul, energia și producția. Estimările publicate la începutul lunii indică majorări de 4% până la 8% pentru mai multe categorii de produse alimentare, într-un moment în care consumatorii sunt deja mai atenți la cheltuielile de zi cu zi.

Cele mai mari creșteri sunt așteptate în zona lactatelor. Prețurile unor produse, în special brânzeturile, ar putea urca cu până la 8%, în timp ce produsele din carne procesată sunt estimate să se scumpească cu aproximativ 3% până la 4%.

Aceste estimări nu reprezintă prețuri finale stabilite pentru toate magazinele și produsele, ci o evaluare a presiunilor care se acumulează de-a lungul lanțului alimentar.

Combustibilul revine în centrul problemei

Unul dintre factorii care apasă asupra industriei alimentare este costul transportului.

Ministerul Finanțelor a anunțat la 30 septembrie menținerea, în perioada 1-15 octombrie, a reducerii temporare cu 25% a accizei la motorina standard. Măsura a fost justificată prin creșterea puternică a cotațiilor internaționale și prin riscul ca scumpirea carburanților să se transmită către costurile de transport și, ulterior, către prețurile bunurilor de consum.

Pentru industria alimentară, transportul este prezent în aproape fiecare etapă a lanțului de aprovizionare. Materiile prime trebuie să ajungă la fabrici, produsele finite sunt transportate către centre logistice, iar ulterior către magazine și restaurante.

O creștere a costurilor de transport poate avea astfel un efect cumulativ.

De ce lactatele sunt vulnerabile

Lactatele sunt printre produsele care pot resimți rapid creșterea costurilor de producție.

Fermele au costuri cu energia, furajele, transportul și forța de muncă, iar procesarea presupune la rândul ei consum energetic și logistică.

În cazul produselor refrigerate, lanțul frigorific adaugă o presiune suplimentară. Laptele, iaurturile, brânzeturile și alte produse trebuie transportate și depozitate în condiții controlate.

O parte din aceste costuri ajunge inevitabil în prețul final, deși amploarea transferului depinde de negocierile dintre producători, procesatori și retaileri.

România rămâne printre țările cu cele mai mici prețuri alimentare din UE

Datele Eurostat arată că, în 2025, nivelul prețurilor pentru alimente și băuturi nealcoolice din România a reprezentat aproximativ 80% din media Uniunii Europene, cel mai scăzut nivel din UE pentru această categorie.

Cifra trebuie însă interpretată împreună cu nivelul veniturilor.

Faptul că alimentele sunt mai ieftine în termeni absoluți decât în multe state europene nu înseamnă automat că ele sunt și mai ușor de suportat pentru bugetul unei gospodării românești.

Tocmai de aceea, orice nou val de scumpiri poate avea un efect vizibil asupra comportamentului consumatorilor.

Producătorii și comercianții intră într-o perioadă complicată

Pentru industria alimentară, problema nu este doar dacă prețurile cresc, ci și cât de mult poate absorbi fiecare companie din majorarea costurilor.

Producătorii pot încerca să păstreze prețurile prin reducerea marjelor, în timp ce comercianții pot negocia condiții mai bune cu furnizorii sau pot muta cererea către produse mai accesibile.

Consumatorii au deja propriile mecanisme de adaptare: cumpără mai puțin, aleg branduri mai ieftine, urmăresc promoțiile sau schimbă categoria de produs.

În următoarele săptămâni, evoluția prețurilor la combustibili și energie va fi una dintre variabilele importante pentru industria alimentară.

Dacă presiunea asupra transportului și producției se menține, octombrie poate aduce o nouă rundă de ajustări de preț în magazine și în sectorul HoReCa.

Surse: Ministerul Finanțelor