ONJN își înăsprește controlul asupra pieței: 63 de site-uri ajung pe lista neagră

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc își schimbă treptat modul de lucru după instalarea noii conduceri, iar una dintre cele mai vizibile măsuri din această perioadă este actualizarea listei negre cu platforme de jocuri de noroc online care operează ilegal în România.

În această săptămână, ONJN a adăugat 63 de site-uri pe lista neagră. Decizia a fost luată de Comitetul de Supraveghere în ședința din 17 septembrie, iar actualizarea a fost publicată ulterior de instituție. Potrivit informațiilor publice, mai multe dintre platformele incluse au legătură cu branduri precum NV Casino, Verde Casino și Vulkan.

Măsura vine într-un moment în care autoritatea de reglementare încearcă să își consolideze capacitatea de supraveghere, după o perioadă în care activitatea ONJN a fost criticată pentru mai multe deficiențe constatate în controale și audituri.

O nouă conducere și schimbări în interiorul ONJN

Valentin Tomescu a preluat conducerea ONJN la sfârșitul lunii august, iar instituția a început în săptămânile următoare o serie de modificări interne.

Printre acestea se află și reevaluarea componenței Consiliului Consultativ, organism care are rolul de a facilita dialogul dintre autoritate și reprezentanții industriei. Actualizarea structurii consultative vine într-un moment în care relația dintre regulator și operatorii licențiați devine tot mai importantă, în special pe fondul schimbărilor legislative și al presiunii pentru o monitorizare mai eficientă a pieței.

În paralel, în interiorul instituției sunt analizate și responsabilități, poziții și structuri administrative. Schimbările nu reprezintă doar o chestiune de organigramă. Pentru industria de gambling, modul în care ONJN aplică regulile are efect direct asupra operatorilor, furnizorilor de tehnologie și consumatorilor.

63 de platforme adăugate pe lista neagră

Lista neagră este unul dintre principalele instrumente prin care autoritățile încearcă să limiteze accesul utilizatorilor din România la operatorii care nu dețin dreptul legal de a oferi servicii pe piața locală.

Actualizarea din această săptămână aduce 63 de noi denumiri pe listă.

În cazul operatorilor online, problema nu se rezumă la existența unui site accesibil din România. Pentru a desfășura legal activități de jocuri de noroc la distanță, operatorii trebuie să respecte cadrul de licențiere și autorizare aplicabil în România.

Introducerea unei platforme pe lista neagră permite autorităților să solicite măsuri de blocare și eliminare a accesului, inclusiv prin intermediul furnizorilor de servicii de comunicații electronice.

ONJN a anunțat anterior că a actualizat lista furnizorilor utilizați pentru aplicarea acestor decizii și că rata de conformare la ordinele de eliminare a conținutului ilegal a ajuns la 98%. Instituția a anunțat și dezvoltarea unui sistem automat de detectare și raportare a pieței negre.

Piața neagră rămâne o problemă importantă

Dimensiunea fenomenului este una dintre cele mai mari provocări pentru regulator.

Potrivit unui comunicat ONJN transmis în august, instituția a introdus peste 300 de site-uri pe lista neagră în 2025, iar numărul total al platformelor incluse ajunsese între timp la peste 1.100.

Pentru autorități, problema este dificilă deoarece piața online se poate schimba rapid. Un operator poate dispărea de pe un domeniu și poate reapărea pe o altă adresă, iar utilizatorii pot fi direcționați către platforme prin intermediul reclamelor, rețelelor sociale sau unor site-uri intermediare.

De aceea, simpla publicare a unei liste nu este suficientă. Eficiența sistemului depinde de cât de repede pot fi identificate platformele noi și de cât de rapid sunt aplicate măsurile de blocare.

ONJN spune că dezvoltarea unui sistem automat de detecție ar trebui să ajute tocmai în această zonă.

Presiunea asupra ONJN vine și din interiorul pieței

Reorganizarea instituției trebuie privită și în contextul problemelor semnalate în ultimul an.

Raportul de follow-up al Curții de Conturi, prezentat în august, a indicat o serie de măsuri adoptate de ONJN în urma deficiențelor identificate pentru activitatea din 2024.

Printre acestea se numără controale privind activitatea operatorilor, verificarea unor diferențe de taxe, monitorizarea operatorilor online și dezvoltarea unor instrumente informatice pentru analiza datelor furnizate de platformele de jocuri.

ONJN susține că o parte dintre deficiențele constatate anterior au fost deja remediate sau se află în curs de remediere. Instituția a menționat, de asemenea, că are acces la serverele în oglindă ale operatorilor și la rapoartele aferente platformelor, iar împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României dezvoltă un sistem de analiză a metadatelor.

Scopul este identificarea mai rapidă a tranzacțiilor suspecte și a unor eventuale manipulări ale indicatorilor raportați de operatori.

Un an complicat pentru regulator

Schimbările de la ONJN au loc după un an dificil pentru instituție.

În iulie, procurorii DNA au efectuat percheziții la sediul ONJN într-un dosar care viza acuzații de corupție. O directoare generală adjunctă a fost reținută, iar doi inspectori ai instituției au fost plasați sub control judiciar, potrivit informațiilor publicate la momentul respectiv de DNA și relatate de presa națională.

Este important de precizat că acuzațiile reprezintă acuzații aflate în cursul unei proceduri judiciare și nu echivalează cu stabilirea vinovăției.

Dosarul a adăugat însă o presiune suplimentară asupra instituției și asupra modului în care sunt realizate controalele și sunt gestionate relațiile dintre regulator și operatorii din industrie.

Ce înseamnă schimbările pentru operatorii licențiați

Pentru operatorii care funcționează legal, o supraveghere mai strictă poate însemna mai multe verificări și cerințe de conformitate, dar și o delimitare mai clară față de concurența din piața neagră.

Industria licențiată suportă costuri importante pentru taxe, autorizare, sisteme de verificare a jucătorilor și respectarea regulilor privind publicitatea, protecția consumatorilor și jocul responsabil.

În aceste condiții, existența unor operatori care încearcă să atragă jucători fără să treacă prin același proces de autorizare reprezintă o problemă comercială pentru companiile care respectă cadrul local.

În același timp, pentru ONJN există o provocare importantă: măsurile de control trebuie să fie aplicate într-un mod predictibil și transparent, astfel încât operatorii să poată înțelege clar obligațiile pe care le au.

Și protecția jucătorilor devine mai importantă

Combaterea pieței negre nu este doar o problemă fiscală sau comercială.

Un operator care funcționează în afara cadrului de licențiere din România nu este supus acelorași mecanisme de control și supraveghere aplicabile operatorilor autorizați.

Aici intră și instrumentele legate de jocul responsabil și protecția consumatorilor.

ONJN a anunțat că a transformat sistemul de autoexcludere într-o bază de date centralizată și criptată, iar în 2025 a fost lansat și programul național „Conștient și Liber”, destinat finanțării unor proiecte de prevenție și tratare a dependenței asociate jocurilor de noroc.

Pentru piața online, rămâne însă o limitare importantă: cadrul actual tratează diferit autoexcluderea în cazul jocurilor de noroc la distanță.

ONJN intră într-o etapă în care rezultatele vor conta mai mult decât reorganizarea

Actualizarea listei negre cu 63 de platforme este una dintre primele măsuri vizibile ale unei perioade mai ample de schimbare la ONJN.

Noua conducere trebuie să combine reorganizarea internă cu dezvoltarea unor instrumente tehnologice capabile să urmărească o piață online care se schimbă rapid.

Pentru industrie, următoarea perioadă va fi importantă din mai multe motive. Operatorii licențiați vor urmări modul în care sunt aplicate regulile, platformele ilegale vor încerca să găsească noi modalități de a ajunge la utilizatori, iar autoritatea va trebui să demonstreze că poate reacționa rapid și consecvent.

În acest context, lista neagră nu este decât una dintre componentele strategiei.

Miza mai mare este construirea unui sistem de supraveghere în care identificarea operatorilor ilegali, monitorizarea platformelor autorizate, analiza datelor și protecția jucătorilor să funcționeze împreună.

Pentru piața românească de iGaming, aceasta poate fi una dintre cele mai importante schimbări ale perioadei, deoarece diferența dintre o piață reglementată și una greu de controlat depinde, în final, nu doar de existența unor reguli, ci și de capacitatea autorității de a le aplica.

Surse: ONJN, Curtea de Conturi a României, AGERPRES, Play Responsibly, HotNews