Franța, în fierbere. Mii de elevi au ieșit în stradă, iar poliția este acuzată de intervenții brutale

Franța traversează una dintre cele mai tensionate perioade politice din această toamnă, după ce mii de elevi au ieșit din nou în stradă pentru a protesta față de situația din sistemul de educație. Manifestațiile, începute în a doua parte a lunii septembrie, au ajuns în a treia săptămână, iar în ultimele zile conflictul dintre protestatari și forțele de ordine a devenit una dintre principalele teme ale dezbaterii publice.

Protestele au pornit de la probleme legate de lipsa profesorilor, infrastructura degradată a școlilor, clasele aglomerate și presiunea tot mai mare asupra elevilor. În timp, însă, intervențiile poliției au ajuns în centrul atenției după ce mai mulți adolescenți au fost răniți în timpul manifestațiilor.

Unul dintre cele mai grave cazuri este cel al unui băiat de 15 ani din Lens, care și-a pierdut o mână într-un incident în care a fost implicată o grenadă asurzitoare folosită de forțele de ordine. Un alt adolescent, în vârstă de 14 ani, a suferit fracturi grave la nivelul maxilarului și și-a pierdut mai mulți dinți după ce a fost lovit în față de o grenadă lacrimogenă.

De la protestele pentru școli la confruntarea cu poliția

Mișcarea elevilor a început în regiunea Parisului și s-a extins rapid în alte orașe. În ultimele zile, manifestații și blocaje au fost raportate în Paris, Marsilia, Rennes, Nantes, Lille și alte localități.

Joi, 8 octombrie, elevii au revenit în stradă, în ciuda promisiunilor guvernului că va prezenta un plan de măsuri până la sfârșitul lunii. În mai multe orașe, protestele au fost pașnice, însă au existat și confruntări cu poliția. La Rennes, forțele de ordine au folosit tunuri cu apă, iar în Paris au avut loc intervenții ale poliției în zona Bastiliei.

Ministerul Educației a transmis că numărul instituțiilor blocate a început să scadă. Joi dimineață, 224 de școli erau închise, iar până la prânz numărul a coborât la 157. În același timp, autoritățile estimează că 24 de licee au fost suficient de grav afectate de incendii sau acte de vandalism încât să rămână închise pentru o perioadă mai lungă. Aproximativ 30.000 de elevi ar fi afectați de aceste închideri.

Elevii susțin că problemele pe care le reclamă sunt vechi și afectează direct procesul educațional. Printre revendicări se numără angajarea mai multor profesori, renovarea clădirilor și reducerea presiunii exercitate de programul școlar și de sistemul de admitere la universități.

Peste 6.000 de arestări, majoritatea minori

Dimensiunea intervenției forțelor de ordine a devenit una dintre cele mai controversate componente ale crizei. Potrivit informațiilor publicate de presa franceză, între 28 septembrie și 5 octombrie au fost efectuate peste 6.000 de arestări, iar aproximativ 87% dintre persoanele reținute erau minori.

Alte date publicate de autorități indică peste 6.600 de arestări în contextul protestelor. Cifrele includ persoane reținute în timpul manifestațiilor și al blocajelor, nu înseamnă automat că toate acestea au fost puse sub acuzare sau condamnate.

Organizațiile pentru drepturile omului și sindicatele acuză forțele de ordine că au folosit metode disproporționate în cazul unor protestatari care sunt, în mare parte, adolescenți.

În același timp, autoritățile franceze susțin că intervențiile au fost necesare în situațiile în care protestele au degenerat în acte de violență, vandalism sau blocarea unor obiective. Polițiști au fost, la rândul lor, răniți în timpul manifestațiilor, iar autoritățile franceze au raportat incidente în care forțele de ordine au fost atacate.

Franța suspendă folosirea grenadelor asurzitoare

Presiunea publică a crescut după cazul adolescentului din Lens care și-a pierdut mâna.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat miercuri suspendarea folosirii unui anumit tip de grenadă asurzitoare împotriva elevilor, până la clarificarea circumstanțelor incidentului. Oficialul a spus că există o „posibilitate puternică” ca arma folosită în timpul intervenției să fi fost implicată în rănirea adolescentului. În total, 18 incidente legate de comportamentul polițiștilor au fost trimise spre investigare.

Un alt caz a generat deja o procedură penală. Un polițist a fost pus sub acuzare după ce a tras o grenadă lacrimogenă de la mică distanță asupra unui băiat de 14 ani în timpul unei manifestații. Adolescentul a suferit leziuni grave la nivelul feței și maxilarului.

Potrivit anchetatorilor, polițistul a susținut că a acționat într-o fracțiune de secundă pentru a-și proteja o colegă. Procurorii au considerat însă că acțiunea a fost disproporționată, iar agentul a fost suspendat din funcție și nu mai are dreptul să poarte armă în timpul anchetei. Este primul caz în care un polițist a ajuns să fie urmărit penal dintre cele 18 investigații deschise în legătură cu presupuse abateri în timpul protestelor.

Guvernul promite măsuri, dar protestele continuă

Premierul Sébastien Lecornu încearcă să reducă tensiunile fără să renunțe la apărarea forțelor de ordine. El a respins ideea că poliția ar fi primit ordine pentru a reprima protestele și a insistat că intervențiile trebuie analizate în funcție de fiecare incident.

Guvernul a promis că până la sfârșitul lunii octombrie va prezenta măsuri concrete și finanțate pentru problemele semnalate de elevi. Printre domeniile vizate se află renovarea școlilor și deficitul de profesori.

Ministrul Educației, Édouard Geffray, a anunțat deja un plan de urgență pentru înlocuirea profesorilor absenți și a vorbit despre posibilitatea unor modificări privind Parcoursup, platforma națională prin care elevii aplică pentru studiile universitare.

Promisiunile nu au fost însă suficiente pentru a opri mobilizarea. Liderii organizațiilor de elevi susțin că guvernul trebuie să prezinte soluții concrete, nu doar să anunțe că acestea vor apărea în următoarele săptămâni. Au fost anunțate noi acțiuni de protest pentru săptămâna viitoare.

O criză care depășește problema educației

Protestele au căpătat între timp o dimensiune politică mai largă. Ele au loc cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, într-un moment în care guvernul se confruntă deja cu presiuni privind deficitul și datoria publică.

Datele citate de Reuters arată că 72% dintre francezi consideră legitime revendicările elevilor, însă 55% cred că protestele ar trebui să se oprească. Acest contrast arată cât de complicată a devenit situația pentru autorități: există o susținere importantă pentru problemele reclamate de tineri, dar și o preocupare privind violențele, vandalismul și blocarea școlilor.

În același timp, problema intervențiilor poliției nu mai poate fi separată de evoluția protestelor. Rănirea unor minori, numărul mare de persoane reținute și investigațiile deschise împotriva unor agenți au transformat modul în care autoritățile gestionează manifestațiile într-o temă politică în sine.

Pentru moment, protestele continuă. Elevii cer schimbări în școli, guvernul promite un plan de intervenție până la sfârșitul lunii, iar anchetele privind cele mai grave incidente dintre manifestanți și poliție sunt încă în desfășurare. Franța intră astfel într-o perioadă în care problema educației, nemulțumirea socială și controversa privind folosirea forței de către poliție se suprapun într-o criză care pare departe de a se încheia.