Atacuri cu drone asupra navelor din Marea Neagră: șapte marinari sunt în continuare dispăruți

Autoritățile române au reluat vineri operațiunile de căutare a celor șapte marinari dispăruți după ce un petrolier chimic sub pavilion San Marino a fost lovit de o dronă în apropierea litoralului românesc al Mării Negre. Incidentul face parte dintr-o serie de atacuri asupra navelor comerciale din regiune, care amplifică îngrijorările privind securitatea transportului maritim și extinderea riscurilor generate de războiul dintre Rusia și Ucraina.

Nava Wine Trader, care avea la bord 12 membri ai echipajului, a fost lovită joi, la aproximativ o milă marină în afara apelor teritoriale ale României. Cinci marinari au fost salvați, în timp ce ceilalți șapte sunt în continuare dați dispăruți. Condițiile meteorologice dificile, vântul puternic și valurile mari au îngreunat intervenția echipelor de salvare.

Potrivit Reuters, operațiunea a fost reluată vineri cu sprijinul unui elicopter Black Hawk și al navelor implicate în căutarea supraviețuitorilor. Autoritățile încearcă să ajungă la bordul petrolierului și să continue verificările în zona incidentului.

Două nave lovite în apropierea litoralului românesc

Wine Trader nu este singura navă comercială afectată de atacurile recente. Un al doilea petrolier chimic și pentru transportul produselor petroliere, Yara J, sub pavilionul Insulelor Comore, a fost lovit de o dronă în noaptea de miercuri spre joi, în apele teritoriale românești.

Echipajul acestei nave nu a fost rănit, iar vasul a fost remorcat către portul Constanța. Cele două incidente s-au produs într-un interval de aproximativ 12 ore, în apropierea canalului Sulina, una dintre rutele importante de legătură dintre Dunăre și Marea Neagră.

Președintele Nicușor Dan a confirmat că cele două nave au fost lovite de drone. O sursă militară din cadrul NATO, citată de Reuters, a atribuit Rusiei originea dronelor implicate. Atribuirea trebuie prezentată cu această precizare, întrucât identificarea responsabilității pentru fiecare incident depinde de informațiile disponibile autorităților.

Atacurile ridică semne de întrebare privind siguranța navelor comerciale care operează în apropierea coastelor României și Bulgariei, în special în zonele folosite pentru transportul mărfurilor ucrainene.

Marea Neagră, o rută comercială tot mai expusă

Canalul Sulina și porturile de la Dunăre au căpătat o importanță strategică majoră pentru Ucraina după ce atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră au afectat rutele comerciale tradiționale.

Transportul maritim și fluvial din regiune este esențial pentru exporturile de cereale și pentru circulația altor produse. Orice amenințare la adresa navelor comerciale poate determina companiile de transport să își reevalueze traseele, să suporte costuri mai mari pentru asigurare și să adopte măsuri suplimentare de securitate.

Potrivit relatărilor Reuters, cel puțin alte cinci nave comerciale au fost lovite în apropierea coastelor României și Bulgariei în cele zece zile precedente, iar bilanțul raportat pentru aceste incidente include 23 de marinari morți sau dispăruți.

Aceste cifre evidențiază amploarea riscurilor cu care se confruntă personalul navigant într-o regiune în care infrastructura comercială se află tot mai aproape de zona de conflict.

România și NATO analizează măsuri suplimentare de securitate

Evoluțiile au determinat autoritățile din regiune să solicite consolidarea capacităților de apărare și supraveghere. România a cerut echipamente suplimentare pentru a-și întări apărarea, potrivit informațiilor publicate de Reuters.

Bulgaria a solicitat, la rândul său, sprijin NATO, inclusiv aeronave de luptă și sisteme de apărare împotriva dronelor. Alianța a transmis că menține contactul cu autoritățile statelor membre din regiunea Mării Negre și că va adapta măsurile de descurajare și apărare în funcție de evoluția situației.

Pentru România, problema nu se limitează la securitatea navigației. Incidentele au loc în apropierea teritoriului național și într-o zonă strategică pentru securitatea flancului estic al NATO. Autoritățile trebuie să asigure protecția infrastructurii, să gestioneze eventualele situații de urgență și să coopereze cu partenerii aliați pentru monitorizarea amenințărilor.

În același timp, este importantă diferențierea dintre incidentele produse în apele teritoriale românești și cele din afara acestora. Localizarea exactă a fiecărui atac are implicații pentru evaluarea riscurilor și pentru măsurile pe care autoritățile le pot lua.

Ce urmează

Prioritatea imediată rămâne găsirea celor șapte marinari dispăruți de pe Wine Trader. Șansele operațiunii de salvare depind de condițiile de pe mare și de posibilitatea echipelor de intervenție de a continua verificările în siguranță.

Pe termen mai lung, evoluția incidentelor ar putea determina măsuri suplimentare de supraveghere, apărare antiaeriană și coordonare între statele riverane. Companiile de transport vor urmări, la rândul lor, evaluările de securitate și eventualele modificări ale condițiilor de navigație.

Atacurile recente arată că efectele războiului din Ucraina se resimt tot mai puternic asupra transportului comercial din Marea Neagră. Pentru România, protejarea rutelor maritime, cooperarea cu NATO și gestionarea rapidă a situațiilor de urgență devin priorități într-un context regional tot mai instabil.