Euro atinge un nou record. Leul ajunge sub presiune

Euro a atins un nou record istoric în raport cu leul, după o perioadă de volatilitate accentuată pe piața valutară. Banca Națională a României a anunțat pentru 2 octombrie 2026 un curs de 5,3447 lei pentru un euro, cu 6,7 bani peste nivelul din ziua precedentă, de 5,2777 lei. Creșterea de aproximativ 1,27% într-o singură zi este neobișnuit de mare pentru cursul leu-euro și vine după ce euro stabilise un alt record, de 5,2788 lei, pe 23 septembrie.

Mișcarea a fost precedată de o creștere rapidă a euro pe piața interbancară. Joi, 1 octombrie, moneda europeană a trecut pentru scurt timp de 5,34 lei și s-a apropiat de pragul de 5,35 lei. În ziua următoare, noul curs oficial BNR a confirmat presiunea existentă asupra monedei naționale.

De ce s-a depreciat leul

Evoluția leului apare într-un moment complicat pentru economia României. Țara traversează o perioadă de incertitudine politică, iar lipsa unui guvern învestit cu puteri depline a fost urmărită atent de investitori.

Reuters relata înaintea noului record că blocajul politic a pus presiune atât pe leu, cât și pe obligațiunile românești. Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani crescuseră cu aproximativ 60-80 de puncte de bază în ultimele două săptămâni, iar România se afla în apropierea unei evaluări importante din partea agenției S&P.

Totuși, situația nu poate fi explicată printr-un singur factor. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a legat evoluția cursului de situația economică și de vulnerabilitățile României, în timp ce economistul Adrian Codîrlașu a indicat diferența dintre inflația din România și cea din zona euro ca unul dintre factorii care pot pune presiune asupra leului.

Așadar, recordul euro trebuie privit în contextul mai larg al finanțelor României, nu doar ca reacție la un eveniment de pe piața valutară.

Un salt important într-o singură zi

Cursul de 5,3447 lei reprezintă o schimbare semnificativă față de nivelurile cu care românii erau obișnuiți în ultimii ani. Pe 23 septembrie, euro ajunsese la 5,2788 lei, iar până pe 2 octombrie a depășit acest nivel cu aproximativ 6,6 bani.

Diferența poate părea mică atunci când este exprimată în bani, dar la nivelul economiei efectele pot fi mai importante. Companiile care cumpără produse, materii prime sau servicii din străinătate și plătesc în euro se confruntă cu un cost mai mare în lei. Același lucru este valabil pentru persoanele care au cheltuieli stabilite în euro.

În același timp, deprecierea leului nu înseamnă că toate prețurile din România cresc automat și în aceeași proporție. Efectul depinde de produs, de moneda în care este făcută achiziția, de contractele companiei și de cât din cost este transferat ulterior către consumator.

Ce înseamnă pentru români

Pentru persoanele care au rate, chirii sau alte obligații în euro, un curs mai ridicat înseamnă că este nevoie de mai mulți lei pentru aceeași sumă exprimată în moneda europeană.

De exemplu, pentru o obligație de 500 de euro, diferența dintre un curs de 5,2777 lei și unul de 5,3447 lei înseamnă aproximativ 33,50 lei în plus. La 1.000 de euro, diferența ajunge la aproximativ 67 de lei.

Efectele pot apărea și în cazul vacanțelor în străinătate, al produselor importate sau al unor servicii ale căror prețuri sunt legate de euro. În schimb, pentru exportatori, un leu mai slab poate avea și efecte favorabile, deoarece veniturile în valută se transformă în mai mulți lei.

Problema apare atunci când deprecierea se combină cu alte presiuni asupra prețurilor și costurilor.

Presiune și asupra finanțării României

Cursul valutar nu este singurul indicator care a atras atenția în această perioadă. Randamentele obligațiunilor guvernamentale românești au crescut, iar costurile de finanțare sunt urmărite îndeaproape de investitori.

Situația este importantă deoarece România trebuie să se finanțeze constant pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a-și rostogoli datoriile existente. Atunci când investitorii cer dobânzi mai mari pentru a cumpăra obligațiuni, statul ajunge să plătească mai mult pentru împrumuturi.

În paralel, România se află la cel mai scăzut nivel din categoria „investment grade” în evaluarea S&P, cu perspectivă negativă. Agenția urma să revizuiască ratingul țării la începutul lunii octombrie, într-un context în care evoluția deficitului și stabilitatea politică sunt urmărite de piețele financiare.

Rezervele valutare, un alt element urmărit

Un alt indicator discutat în ultimele zile este rezerva valutară a BNR. Datele disponibile pentru sfârșitul lunii septembrie indică o scădere de aproximativ 4,8 miliarde de euro, de la circa 64,86 miliarde de euro la 60,06 miliarde de euro.

Scăderea rezervelor nu trebuie însă interpretată automat ca o dovadă că BNR nu mai poate interveni pe piață. Rezervele valutare se pot modifica din mai multe motive, inclusiv operațiuni ale Ministerului Finanțelor și alte fluxuri valutare. De aceea, cifra trebuie analizată împreună cu celelalte date despre piața valutară și finanțele publice.

Ce urmează pentru leu

În perioada următoare, atenția investitorilor va rămâne concentrată asupra evoluției politice și economice, dar și asupra măsurilor care pot reduce deficitul bugetar și pot îmbunătăți încrederea în finanțele României.

Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a declarat că diferențialul de inflație dintre România și zona euro poate continua să exercite presiune asupra leului și a apreciat că este posibilă o depreciere graduală în perioada următoare.

Deocamdată, însă, nu există o certitudine privind nivelul la care se va stabiliza cursul. Recordul de 5,3447 lei pentru un euro arată că piața valutară a intrat într-o perioadă de volatilitate mai ridicată decât cea observată în mod obișnuit în ultimii ani.

Pentru români, evoluția cursului va trebui urmărită în special prin efectele asupra prețurilor produselor importate, obligațiilor în euro și costurilor companiilor. Pentru stat și investitori, miza este mai largă: stabilitatea cursului este doar una dintre piesele unei situații financiare în care deficitul, datoria, dobânzile și încrederea în economia românească sunt strâns legate între ele.