Criza politică din România pune presiune pe economie. Ce avertismente apar

România trece printr-o perioadă politică complicată, iar efectele nu se opresc la Parlament. Formarea unui nou Guvern întârzie, deficitul bugetar rămâne ridicat, iar agențiile de rating urmăresc atent dacă autoritățile vor reuși să continue măsurile de reducere a cheltuielilor.

Criza politică s-a prelungit după ce Parlamentul a respins, pe 30 septembrie, Guvernul propus de Siegfried Mureșan. Cabinetul a primit 182 de voturi pentru și 15 împotrivă, însă pentru învestire erau necesare cel puțin 233 de voturi. Parlamentarii PSD au fost prezenți, dar nu au votat, iar parlamentarii AUR nu au participat la ședință.

Este al doilea guvern propus care nu reușește să obțină votul Parlamentului în această perioadă. Președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca din nou partidele la consultări pe 5 octombrie, urmând să nominalizeze un alt candidat pentru funcția de prim-ministru.

Problema este că România are nevoie în același timp de un Guvern cu puteri depline pentru a lua decizii economice importante. Printre acestea se află continuarea reducerii deficitului și pregătirea bugetului pentru anul 2027.

Ratingul României rămâne la BBB-

Una dintre cele mai urmărite consecințe economice ale crizei politice este legată de ratingul de țară. Agențiile de evaluare financiară analizează capacitatea statului de a-și plăti datoriile și stabilitatea finanțelor publice.

Pe 2 octombrie, Standard & Poor’s a confirmat ratingul României la BBB-/A-3, adică ultima treaptă din categoria investment grade. Totuși, perspectiva a rămas negativă.

S&P a transmis că riscurile privind implementarea măsurilor de consolidare fiscală rămân ridicate. Agenția avertizează că un proces prelungit de formare a Guvernului ar putea îngreuna reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028.

Cu alte cuvinte, România nu a fost retrogradată acum, dar situația financiară continuă să fie urmărită cu atenție.

Și celelalte două mari agenții, Moody’s și Fitch, mențin România la ultima treaptă investment grade și au perspectivă negativă.

Deficitul rămâne una dintre principalele probleme

România are de mai mult timp un deficit bugetar foarte ridicat. Potrivit estimărilor S&P citate de AGERPRES, deficitul general guvernamental ar urma să fie de aproximativ 6,25% din PIB în 2026, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Pentru 2027, agenția estimează un deficit de 5,8% din PIB, iar pentru 2028 de 5%.

Direcția este, astfel, una de reducere a deficitului, însă nivelul rămâne ridicat.

România s-a angajat în relația cu Uniunea Europeană să își reducă deficitul și să revină sub limita de 3% din PIB până în 2030. Pentru acest lucru sunt necesare mai multe măsuri fiscale și bugetare, iar un Guvern stabil este important pentru continuarea lor.

S&P estimează și că datoria generală guvernamentală netă ar putea ajunge la aproximativ 60% din PIB în 2027, de la 52% la sfârșitul lui 2025.

Piața financiară a reacționat la incertitudine

Criza politică a fost urmărită și de piețele financiare. Reuters a relatat că, în ultimele săptămâni, leul a fost pus sub presiune, iar randamentele obligațiunilor guvernamentale românești pe 10 ani au crescut cu aproximativ 60–80 de puncte de bază, ajungând la niveluri ridicate pentru ultimul an.

Pentru stat, randamentele mai mari ale obligațiunilor pot însemna costuri mai mari atunci când se împrumută. România are nevoie constantă de finanțare pentru cheltuielile publice și pentru refinanțarea datoriei, motiv pentru care evoluția dobânzilor este importantă.

Reuters a mai relatat că S&P, Moody’s și Fitch au pus accent pe necesitatea continuării consolidării fiscale și pe adoptarea bugetului pentru 2027.

Fondurile europene rămân importante

În același timp, situația economică a României nu este descrisă doar prin riscuri. S&P a remarcat că absorbția fondurilor europene și măsurile de consolidare fiscală au rămas pe o traiectorie pozitivă în 2026.

Potrivit agenției, România estimează intrări de fonduri europene de aproximativ 3,5% din PIB în acest an. S&P a mai menționat că absorbția fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență depășise 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi.

Totuși, agenția a atras atenția că blocajul legislativ a dus deja la pierderea unor fonduri. Aproximativ 750 de milioane de euro în granturi RRF sunt puse în legătură cu neadoptarea legii salarizării unitare în sectorul public.

Ce urmează?

Pentru moment, România rămâne în categoria investment grade, însă cu perspectivă negativă. Următoarea perioadă va fi importantă atât politic, cât și economic, deoarece țara are nevoie de un Guvern capabil să continue măsurile fiscale și să pregătească bugetul pentru anul viitor.

Pe 5 octombrie sunt programate noi consultări la Cotroceni pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Până la formarea unui nou Guvern, incertitudinea politică rămâne una dintre problemele urmărite de investitori și agențiile de rating.

Pentru mine, ca editor la început de drum, mi se pare important ca această situație să nu fie privită doar prin cifre și procente. Deciziile politice pot avea efecte asupra economiei prin costul împrumuturilor, buget, investiții și accesul la fonduri europene. De aceea, următoarele săptămâni vor fi importante pentru a vedea dacă România reușește să combine stabilitatea politică cu măsurile necesare pentru reducerea deficitului.

Deocamdată, mesajul transmis de S&P este unul mixt: ratingul României a fost păstrat, dar perspectiva negativă arată că riscurile nu au dispărut.