UE propune reguli noi pentru copii pe internet. Ce s-ar putea schimba

Uniunea Europeană vrea să schimbe modul în care copiii și adolescenții folosesc internetul. Comisia Europeană a propus în septembrie 2026 EU KIDS ACT, un proiect care introduce reguli privind accesul la rețelele sociale, verificarea vârstei și modul în care platformele online sunt construite pentru minori.

Propunerea vine într-un moment în care copiii folosesc tot mai multe servicii digitale, de la rețele sociale și platforme video până la jocuri online și aplicații bazate pe inteligență artificială. Comisia Europeană spune că noul act urmărește să creeze un spațiu online mai sigur pentru minori, printr-o combinație de limite de vârstă, controale parentale și reguli de „siguranță din faza de proiectare”.

Important este că regulile nu se aplică încă. EU KIDS ACT este o propunere legislativă care urmează să fie analizată și negociată de Parlamentul European și Consiliul UE înainte de a putea deveni legislație. Comisia a lansat și o perioadă de consultare, iar răspunsurile pot fi transmise până la 26 noiembrie 2026.

Ce s-ar întâmpla cu rețelele sociale?

Una dintre cele mai importante schimbări propuse este introducerea unor reguli comune privind vârsta la care copiii pot avea conturi pe anumite rețele sociale și platforme de partajare video.

Pentru copiii sub 13 ani, propunerea prevede că aceștia nu ar putea avea conturi proprii pe serviciile de social media vizate. Ei ar putea utiliza în continuare anumite servicii video adaptate copiilor prin intermediul unui cont gestionat de un părinte sau tutore.

Pentru grupa de vârstă 13–14 ani, ar exista posibilitatea unor „miniconturi” create și administrate de părinți sau tutori. Aceste conturi ar avea funcții limitate, controale parentale active și o limită de utilizare de cel mult o oră pe zi, conform propunerii Comisiei. Părinții ar trebui, de asemenea, să aprobe contactele copilului.

De la 15 ani, adolescenții ar putea să își creeze și să își gestioneze propriul cont pe serviciile vizate. Regulile se referă în special la serviciile de social networking și de partajare video care prezintă caracteristici considerate riscante pentru minori.

Platformele ar trebui să verifice vârsta

O altă schimbare importantă este verificarea vârstei.

În prezent, multe platforme se bazează pe informațiile introduse de utilizator atunci când acesta își creează un cont. EU KIDS ACT propune ca serviciile de social media și platformele de partajare video să verifice vârsta utilizatorilor atunci când aceștia își deschid un cont.

Comisia Europeană lucrează deja la o soluție de verificare a vârstei care să protejeze viața privată. Potrivit Comisiei, utilizatorii ar trebui să poată demonstra că îndeplinesc o anumită limită de vârstă fără să fie nevoiți să transmită platformei informații personale inutile. Soluția poate fi adaptată și pentru praguri precum 13 sau 15 ani.

Această parte este importantă deoarece introducerea verificării vârstei ridică două obiective care trebuie respectate în același timp: platformele să poată verifica dacă un utilizator este suficient de mare pentru un anumit serviciu, dar procesul să nu ducă la colectarea excesivă de date personale.

Mai puține funcții care încurajează utilizarea excesivă

EU KIDS ACT nu se referă doar la vârsta utilizatorilor. Comisia propune și schimbări în modul în care sunt proiectate serviciile online accesibile minorilor.

Printre funcțiile vizate se află derularea infinită, anumite mecanisme de recompensare și notificările de tip „push” în timpul orelor de somn. Ideea este ca serviciile să fie proiectate astfel încât să reducă anumite mecanisme care pot încuraja utilizarea excesivă.

Pentru conturile minorilor ar urma să fie introduse automat și setări mai restrictive. Profilurile ar trebui să fie private în mod implicit, iar utilizatorii ar trebui să aibă la dispoziție metode simple pentru blocarea altor persoane și oprirea notificărilor legate de activitatea acestora.

Astfel, schimbarea propusă nu se rezumă la ideea de „la ce vârstă ai voie pe o anumită aplicație”. Comisia încearcă să schimbe și modul în care platformele sunt concepute pentru utilizatorii minori.

Ce se întâmplă cu AI-ul și jocurile online?

Propunerea europeană merge și dincolo de rețelele sociale.

EU KIDS ACT ar urma să se aplice unui număr mai mare de servicii utilizate de minori, inclusiv jocuri online, platforme video, companioni bazați pe inteligență artificială și chatboți AI.

În cazul companionilor AI și al chatboturilor, Comisia propune ca aceștia să fie dezactivați implicit pentru copii și să nu fie proiectați în așa fel încât să încurajeze dependența emoțională a minorilor.

Pentru jocuri și magazinele de aplicații sunt, de asemenea, discutate măsuri privind verificarea vârstei și evaluarea aplicațiilor în funcție de publicul căruia îi sunt destinate. Unele organizații din industria jocurilor au transmis însă că regulile trebuie aplicate astfel încât să fie păstrate atât protecția copiilor, cât și dreptul acestora de a avea acces la jocuri și divertisment.

Platformele ar trebui să demonstreze că sunt sigure

Poate cea mai importantă schimbare de principiu este legată de responsabilitatea platformelor.

Comisia Europeană propune ca furnizorii marilor platforme online să demonstreze că serviciile lor sunt sigure pentru copii și că au fost concepute ținând cont de bunăstarea acestora. Practic, responsabilitatea de a demonstra că un serviciu este potrivit pentru minori ar urma să fie mutată mai mult către platforme.

Această abordare este numită de Comisie „safety by design”, adică siguranță încă din etapa în care este proiectat un serviciu, nu doar după ce apar probleme.

EU KIDS ACT ar completa regulile deja existente în Uniunea Europeană, inclusiv Digital Services Act, care prevede deja obligații pentru platformele accesibile minorilor. Comisia precizează că DSA include măsuri precum protecția vieții private și a siguranței copiilor și interzicerea publicității direcționate către minori.

Când ar putea intra în vigoare?

Deocamdată nu există o dată la care aceste reguli să devină obligatorii. Propunerea Comisiei trebuie analizată și negociată de Parlamentul European și Consiliul UE, iar textul final poate fi modificat în timpul procesului legislativ.

În această perioadă, Comisia colectează opinii de la copii, părinți, profesori, organizații și platforme. Perioada de feedback se încheie pe 26 noiembrie 2026, iar răspunsurile vor fi prezentate Parlamentului European și Consiliului pentru a contribui la dezbaterea legislativă.

Pentru mine, ca editor la început de drum, partea interesantă este că propunerea nu se limitează la o simplă interdicție de vârstă. UE încearcă să abordeze problema din mai multe direcții: cine poate avea un cont, cum este verificată vârsta, ce funcții pot folosi copiii și cât de mare este responsabilitatea platformelor.

Dacă propunerea va fi adoptată în forma actuală, diferența pentru utilizatorii tineri ar putea fi vizibilă. Un copil sub 13 ani nu ar mai putea avea propriul cont pe serviciile de social media vizate, adolescenții de 13 și 14 ani ar putea folosi doar conturi limitate și supravegheate, iar de la 15 ani ar putea exista conturi personale. În același timp, platformele ar trebui să introducă mai multe măsuri de protecție încă din momentul în care își proiectează serviciile.

Deocamdată, însă, toate acestea rămân propuneri. Următorul pas este dezbaterea lor la nivelul Parlamentului European și al Consiliului, iar forma finală a regulilor va depinde de negocierile care urmează.