Inteligența artificială a intrat rapid în viața de zi cu zi a românilor, însă companiile locale se mișcă mult mai lent atunci când vine vorba despre integrarea tehnologiei în activitatea de business.

Un studiu prezentat în această săptămână la București scoate în evidență un contrast tot mai greu de ignorat. Aproximativ 83% dintre românii incluși în analiză spun că folosesc instrumente de inteligență artificială, în timp ce doar 15,4% afirmă că utilizează AI în activitatea profesională. La nivelul companiilor, diferența este și mai mare: doar 5,2% dintre firmele din România cu cel puțin 10 angajați foloseau tehnologii AI în 2025, comparativ cu aproape 20% la nivelul Uniunii Europene.

România se află astfel pe ultimul loc în UE în ceea ce privește adopția AI în companii.

Datele nu înseamnă că mediul de afaceri românesc ignoră inteligența artificială. Mai degrabă, arată că tehnologia pătrunde în multe organizații de jos în sus, prin angajați care încep să folosească instrumentele disponibile, fără ca acestea să fie încă integrate într-o strategie clară a companiei.

Angajații au început deja să folosească AI

Una dintre cele mai interesante concluzii ale analizei este tocmai diferența dintre comportamentul angajaților și strategia organizațiilor.

Potrivit datelor prezentate de CES AI Institute, 22% dintre angajați spun că ar apela mai întâi la un instrument AI atunci când nu știu cum să rezolve o sarcină profesională. În același timp, 27% înțeleg că inteligența artificială le va transforma activitatea, dar nu știu încă exact cum ar trebui să se pregătească pentru această schimbare.

În practică, AI a început deja să fie folosit în numeroase activități de birou.

Un angajat poate apela la un chatbot pentru a rezuma un document, redacta un e-mail, traduce un text, analiza date, pregăti o prezentare sau găsi rapid informații. În multe cazuri, aceste utilizări nici măcar nu sunt parte dintr-un program oficial de digitalizare.

Apare astfel o situație paradoxală: oamenii adoptă tehnologia mai repede decât organizațiile în care lucrează.

Pentru angajatori, aceasta poate fi atât o oportunitate, cât și un risc.

România este mult sub media europeană

Diferența față de restul Europei devine și mai evidentă atunci când sunt analizate companiile.

Potrivit Eurostat, aproximativ 20% dintre întreprinderile din UE cu cel puțin 10 angajați utilizau tehnologii de inteligență artificială în 2025. În România, procentul era de doar 5,2%.

În Danemarca, liderul clasamentului european, ponderea ajungea la 42%, în timp ce Finlanda se situa la 37,8%. Suedia și Belgia aveau, de asemenea, procente de peste 35%.

România a înregistrat totuși o creștere față de 2024, când doar 3,1% dintre companii foloseau AI. Problema este că și alte state europene avansează rapid, astfel încât distanța față de media UE rămâne considerabilă.

Pentru mediul de afaceri, diferența nu mai este doar una statistică.

Pe măsură ce AI devine parte din procesele de vânzări, marketing, contabilitate, customer service, producție sau logistică, companiile care întârzie să adopte tehnologia riscă să piardă treptat din eficiență.

IMM-urile au o provocare suplimentară

O parte din explicație poate fi legată de structura economiei românești, unde întreprinderile mici și mijlocii reprezintă cea mai mare parte a mediului privat.

Pentru o companie mare, implementarea AI poate fi susținută de echipe de IT, specialiști în date, departamente juridice și bugete dedicate experimentării.

Pentru o firmă cu 20 sau 30 de angajați, situația este diferită.

De multe ori nu există o persoană care să evalueze instrumentele AI, să stabilească politici de utilizare sau să analizeze modul în care un proces poate fi automatizat.

Paradoxal, tocmai companiile mici ar putea avea multe de câștigat.

O echipă restrânsă de marketing poate produce mai mult conținut cu ajutorul AI. Un departament financiar poate automatiza anumite operațiuni repetitive. O echipă de vânzări poate analiza mai rapid informațiile despre clienți. Un magazin online poate folosi AI pentru recomandări și servicii de relații cu clienții.

Problema este că aceste beneficii nu apar automat doar prin accesul la un chatbot.

Folosirea AI nu înseamnă transformare digitală

Aici se află una dintre cele mai importante diferențe.

Faptul că un angajat folosește ChatGPT pentru a redacta un e-mail nu înseamnă că firma respectivă a adoptat inteligența artificială într-un sens strategic.

Prima situație reprezintă o creștere individuală de productivitate.

A doua presupune schimbarea unui proces de business.

Diferența poate părea subtilă, dar are consecințe importante.

Dacă sute de angajați economisesc câteva zeci de minute pe zi folosind AI, compania poate obține un câștig real de productivitate. Dar pentru ca acest câștig să devină măsurabil și sustenabil, organizația trebuie să înțeleagă unde este folosit AI, ce rezultate produce și care sunt riscurile.

Altfel, utilizarea rămâne fragmentată.

Există și o problemă de securitate. Angajații pot introduce informații confidențiale în instrumente AI fără să cunoască politicile privind datele. Pot apărea informații incorecte generate de modele sau decizii bazate pe rezultate care nu au fost verificate.

Mai mult AI nu înseamnă automat și un business mai eficient.

Competențele vor conta la fel de mult ca tehnologia

Un alt aspect important este pregătirea oamenilor.

Dacă AI va deveni o componentă obișnuită a activității profesionale, angajații vor avea nevoie de competențe noi.

Nu este suficient să știe să formuleze o întrebare către un chatbot. Ei trebuie să poată verifica informațiile generate, să înțeleagă limitele modelelor, să protejeze datele companiei și să decidă când este necesară intervenția umană.

Datele Băncii Centrale Europene arată cât de rapid se schimbă deja comportamentul angajaților. În cele 11 țări din zona euro analizate de instituție, proporția lucrătorilor care au declarat că folosesc AI la serviciu a crescut de la 26% în 2024 la 52% în 2026.

Diferențele sunt însă importante în funcție de vârstă și nivelul de educație.

Acest lucru sugerează că accesul la tehnologie nu este suficient. Companiile care vor să obțină beneficii reale trebuie să investească și în formarea angajaților.

Productivitatea este miza reală

Pentru economia românească, una dintre cele mai mari oportunități oferite de AI este creșterea productivității.

Asta nu înseamnă neapărat înlocuirea angajaților.

În multe situații, beneficiul poate veni din reducerea timpului petrecut pe activități repetitive și mutarea atenției către sarcini care necesită analiză, creativitate, decizie sau interacțiune cu clienții.

În servicii, tehnologie, producție, logistică, retail, finanțe sau marketing, câștigurile pot fi semnificative dacă AI este introdus acolo unde poate rezolva o problemă concretă.

O companie nu trebuie să automatizeze totul din prima.

Un punct de plecare poate fi un singur proces repetitiv, consumator de timp și ușor de măsurat. Dacă timpul de procesare scade, costurile se reduc sau numărul de erori se diminuează, compania poate extinde ulterior utilizarea tehnologiei.

Această abordare este diferită de adoptarea AI doar pentru că este un subiect la modă.

România începe să construiască și infrastructura necesară

Există și semnale că România încearcă să dezvolte infrastructura necesară pentru extinderea inteligenței artificiale.

La evenimentul unde au fost prezentate datele privind utilizarea AI, Adrian-Victor Vevera, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, a vorbit despre RO AI Factory, infrastructura națională destinată companiilor și cercetării.

Astfel de inițiative pot deveni importante pentru companiile care au nevoie de soluții AI dezvoltate într-un mediu controlat.

Pentru firmele care lucrează cu date financiare, informații despre clienți sau date industriale, utilizarea unor instrumente publice de inteligență artificială nu este întotdeauna suficientă. Securitatea, infrastructura și modul în care datele sunt procesate devin criterii esențiale.

România are de recuperat, dar și mult loc pentru creștere

Poziția României în clasamentul european nu trebuie privită ca o condamnare.

Adopția AI este încă într-o etapă relativ timpurie, iar creșterea de la 3,1% la 5,2% într-un singur an arată că există progres.

Problema este ritmul.

Dacă firmele din alte economii europene integrează AI mai repede în procesele lor, avantajele de productivitate se pot acumula în timp. Într-o economie în care companiile românești concurează pentru clienți și contracte pe o piață europeană comună, această diferență poate deveni relevantă.

În același timp, România pornește de la un nivel scăzut, ceea ce înseamnă că există un potențial important de recuperare.

Pentru companii, următorul pas nu este să demonstreze că folosesc AI.

Este să demonstreze că AI produce rezultate.

De la experiment la strategie

Prima etapă a revoluției AI a fost în mare parte una individuală. Oamenii au descoperit instrumentele, le-au testat și au început să le introducă în activitățile de zi cu zi.

Următoarea etapă va trebui să aibă loc în companii.

România nu este în afara acestei transformări. Dimpotrivă, datele privind utilizarea individuală arată că interesul este foarte ridicat.

Problema este că firmele nu au transformat încă acest interes într-o strategie de business la aceeași viteză.

Asta înseamnă training, reguli clare, infrastructură sigură, integrarea AI în procese și, mai ales, capacitatea managementului de a identifica activitățile unde tehnologia poate aduce valoare reală.

În următorii ani, diferența dintre companiile care folosesc AI și cele care nu îl folosesc ar putea deveni mai puțin importantă decât diferența dintre companiile care îl folosesc superficial și cele care îl integrează inteligent.

Pentru România, miza este mai mare decât adopția unei tehnologii noi.

Este vorba despre productivitate, competitivitate și capacitatea companiilor locale de a ține pasul cu o economie europeană în care inteligența artificială devine rapid parte din infrastructura normală a businessului.

Surse: Eurostat, CES AI Institute, AGERPRES, Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană