Dincolo de știri

Informații. Perspective. Oportunități.

vineri, 9 octombrie 2026
Casă & Deco

Arhitectura de interior se schimbă în România. Ce înseamnă noul acord pentru locuințe

Arhitectura de interior intră într-o nouă etapă de reglementare în România. Ordinul Arhitecților din România (OAR) și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București (UAUIM) au semnat, pe 2 octombrie 2026, un protocol de colaborare pentru operaționalizarea dreptului de semnătură al arhitecților de interior. Acordul vine după ce noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor a recunoscut explicit profesia și competențele acesteia.

Schimbarea nu înseamnă că proprietarii de locuințe vor trebui să apeleze automat la un arhitect de interior pentru orice renovare. Miza este mai degrabă clarificarea responsabilităților profesionale și a proiectelor pe care specialiștii din domeniu le pot elabora și asuma prin semnătură.

Ce prevede noul cadru pentru arhitecții de interior

Legea nr. 169/2026, prin care a fost adoptat noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), a intrat în vigoare la 25 august 2026. UAUIM arată că noul Cod recunoaște arhitectul de interior drept specialist în proiectarea spațiilor interioare și definește în mod expres domeniul său de activitate.

Potrivit prevederilor prezentate de OAR în noul Cod, practica arhitectului de interior poate acoperi lucrări privind spațiile interioare ale clădirilor existente, aflate în proiectare sau în execuție, indiferent de programul de arhitectură sau de clasa de consecință. Printre atribuții se află elaborarea temei de proiectare, realizarea releveului și a conceptului, dar și activități de consiliere și consultanță de specialitate.

Așadar, domeniul este tratat mai clar din punct de vedere profesional. Nu mai vorbim doar despre o activitate asociată cu alegerea mobilierului, a culorilor sau a decorațiunilor, ci despre o profesie care poate implica documentație tehnică, coordonare și responsabilitate asupra proiectului.

Dreptul de semnătură este următorul pas

Protocolul semnat de OAR și UAUIM nu reprezintă, în sine, acordarea automată a dreptului de semnătură tuturor absolvenților de arhitectură de interior.

Este însă pasul prin care cele două instituții stabilesc colaborarea necesară pentru operaționalizarea acestui drept. OAR precizează că protocolul urmărește dezvoltarea cadrului profesional privind exercitarea profesiei de arhitect de interior și acordarea dreptului de semnătură.

În cazul arhitecților, dreptul de semnătură implică asumarea responsabilității profesionale față de client, autorități și mediul construit. OAR precizează că acordarea dreptului se face în urma evaluării cunoștințelor, aptitudinilor și experienței profesionale.

Pentru arhitecții de interior, procedurile concrete trebuie stabilite în continuarea noului cadru legislativ. UAUIM precizează că, după recunoașterea profesiei în CATUC, următorul pas este obținerea dreptului de semnătură de către arhitecții de interior, în condițiile și prin procedurile care vor fi stabilite pentru aplicarea legii.

Ce poate însemna pentru proprietarii de locuințe

Pentru cei care își renovează apartamentul sau casa, schimbarea poate părea la prima vedere una strict profesională. În realitate, ea poate avea efecte asupra modului în care sunt pregătite și coordonate proiectele de amenajare.

Un proiect de interior poate însemna mult mai mult decât alegerea unei canapele sau a unei palete de culori. Compartimentările, instalațiile, iluminatul, materialele, circulațiile, mobilierul fix și relația dintre diferitele specialități pot necesita o coordonare atentă.

Noul cadru stabilește mai clar că arhitectul de interior poate avea un rol în elaborarea documentațiilor tehnice și în coordonarea specialităților implicate. OAR menționează inclusiv managementul activității de proiectare, asistența tehnică și urmărirea execuției între competențele prevăzute pentru această profesie.

Pentru proprietar, avantajul poate fi existența unui specialist care își asumă profesional o parte mai clar definită din proces, mai ales în cazul proiectelor complexe.

Nu este vorba doar despre apartamente

Arhitectura de interior are un domeniu de aplicare mult mai larg decât locuințele.

UAUIM arată că spațiul interior reprezintă mediul în care oamenii își petrec cea mai mare parte a timpului și include, pe lângă locuințe, spații de lucru și numeroase alte tipuri de clădiri: restaurante, teatre, mall-uri, biblioteci sau muzee. Programul de Arhitectură de Interior de la UAUIM are o durată de cinci ani și 300 de credite ECTS.

Prin urmare, recunoașterea mai clară a profesiei poate avea efecte și asupra proiectelor comerciale, culturale sau de servicii, unde amenajarea interioară trebuie să răspundă unor cerințe tehnice și funcționale mult mai complexe.

Ce se schimbă pentru profesioniști

Pentru arhitecții de interior, miza este și una legată de recunoașterea profesională.

UAUIM precizează că Facultatea de Arhitectură de Interior a participat, începând din 2023, la etapa de consultare și avizare a proiectului legislativ și a susținut amendamente pentru recunoașterea profesiei și a competențelor dobândite de absolvenți.

OAR a urmărit, la rândul său, definirea legală a conținutului practicii profesionale a arhitecților de interior. Într-o informare privind anul 2026, Ordinul arată că amendamentele promovate în cadrul procesului de elaborare a CATUC au fost acceptate, ceea ce permite inițierea acordării dreptului de semnătură pentru această categorie de profesioniști.

Protocolul din octombrie reprezintă astfel o etapă concretă după modificarea legislativă.

De ce contează mai mult decât pare

Locuințele din România au devenit tot mai complexe din punct de vedere al amenajării. Proprietarii încearcă să folosească mai eficient spațiul, să integreze soluții de depozitare, iluminat și tehnologie și, în același timp, să păstreze un anumit nivel de confort și identitate vizuală.

În acest context, diferența dintre decorare și proiectarea profesionistă a unui interior devine importantă.

Noul cadru nu schimbă peste noapte modul în care românii își amenajează casele și nici nu introduce obligația ca fiecare proprietar să angajeze un arhitect de interior. Schimbarea este una instituțională: profesia este definită mai clar, competențele sunt prevăzute în cadrul legislativ, iar OAR și UAUIM lucrează acum la mecanismul prin care arhitecții de interior vor putea dobândi dreptul de semnătură.

Pentru proprietarii care aleg să lucreze cu un astfel de specialist, evoluția poate însemna, în timp, un cadru mai clar privind responsabilitatea și asumarea proiectelor. Iar pentru piața de amenajări interioare, recunoașterea profesiei poate aduce o delimitare mai clară între simpla decorare a unei locuințe și proiectarea profesionistă a spațiului în care oamenii trăiesc.