Românii își schimbă rutina de wellness. AI-ul intră tot mai mult în viața de zi cu zi
Inteligența artificială începe să schimbe și felul în care românii se ocupă de sănătate, alimentație și stare de bine. De la monitorizarea somnului și a activității fizice până la planuri de nutriție și recomandări personalizate, instrumentele bazate pe AI intră treptat în rutina de zi cu zi. Datele recente arată că tehnologia nu mai este privită doar ca un instrument pentru productivitate sau divertisment, ci începe să fie folosită și pentru decizii legate de wellness.
AI-ul devine o sursă pentru informații despre sănătate
Unul dintre cele mai clare semnale vine din studiul „Voice of the Consumer 2026”, realizat de PwC. Potrivit datelor pentru România, 53% dintre respondenți spun că folosesc instrumente de inteligență artificială ca primă sursă de informare atunci când au o întrebare legată de sănătate și wellness.
Procentul este ușor peste media globală, de 51%, și peste media regională de 47%. Datele arată astfel o schimbare importantă în comportamentul consumatorilor: atunci când apare o întrebare despre alimentație, sport, somn sau alte aspecte ale stilului de viață, o parte dintre români caută mai întâi un răspuns generat de AI.
Tehnologia este folosită însă și pentru activități mai concrete. 36% dintre consumatorii români spun că ar fi dispuși să folosească AI pentru un plan personalizat de fitness sau wellness, în timp ce 31% ar utiliza astfel de instrumente pentru planificarea meselor, liste de cumpărături și recomandări de nutriție.
Somnul și sportul sunt tot mai monitorizate
Schimbarea nu vine doar din zona chatboturilor. Ceasurile inteligente, brățările de fitness și aplicațiile de sănătate oferă tot mai multe date despre activitatea zilnică, iar acestea pot fi ulterior interpretate cu ajutorul unor algoritmi.
Potrivit PwC, 14% dintre consumatorii români folosesc aplicații de sănătate sau dispozitive purtabile pentru cel puțin o activitate de sănătate și wellness. Monitorizarea somnului este una dintre utilizările importante: 18% dintre respondenți spun că își urmăresc somnul zilnic sau de câteva ori pe săptămână.
Exercițiile fizice reprezintă un alt domeniu în care tehnologia este deja prezentă. 17% dintre consumatorii incluși în studiu folosesc aplicații sau dispozitive pentru instrucțiuni ori monitorizarea activității fizice.
În acest fel, rutina de wellness devine tot mai măsurabilă. Numărul de pași, durata somnului, pulsul sau timpul petrecut în activitate fizică pot fi urmărite constant, iar utilizatorul poate observa mai ușor schimbările de la o perioadă la alta.
Nutriția intră în zona personalizării
Alimentația este un alt domeniu în care AI-ul începe să fie folosit pentru personalizarea rutinei. În locul unor recomandări generale, aplicațiile pot propune meniuri sau rețete în funcție de preferințele și obiectivele utilizatorului.
Interesul este vizibil și în România. Potrivit studiului PwC, 31% dintre consumatori ar apela la AI pentru planificarea meselor, realizarea listelor de cumpărături și recomandări privind nutriția.
Pe piață există deja aplicații care folosesc inteligența artificială pentru recunoașterea alimentelor, estimarea valorilor nutriționale sau generarea unor sugestii de mese. Pentru utilizator, avantajul este că aceste instrumente pot reduce timpul necesar pentru organizarea alimentației și pot transforma datele colectate într-un format mai ușor de urmărit.
În același timp, popularitatea acestor soluții nu înseamnă că serviciile clasice de wellness dispar. Din contră, cererea pentru servicii specializate continuă să crească.
Wellness-ul nu se mută complet în online
Datele publicate în 2026 de platforma HomeRun indică o creștere de 64% a cererii pentru servicii de sănătate și wellness în primele nouă luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Masajul, nutriția și alte servicii specializate rămân căutate de consumatori.
Asta arată că tehnologia nu înlocuiește neapărat experiențele tradiționale. Mai degrabă, cele două zone ajung să fie folosite împreună. Un utilizator poate urmări somnul și activitatea fizică printr-un smartwatch, își poate organiza mesele cu ajutorul unei aplicații și, în același timp, poate apela la un specialist pentru recomandări personalizate.
Această combinație este una dintre direcțiile în care se dezvoltă piața de wellness. Datele personale sunt folosite pentru a construi experiențe cât mai adaptate fiecărui consumator, în timp ce serviciile specializate rămân importante pentru situațiile în care este nevoie de expertiză umană.
Urmează o perioadă de wellness tot mai personalizat
Interesul pentru personalizare este vizibil și în alte zone. Potrivit PwC, 60% dintre consumatorii români sunt interesați de cel puțin un produs sau serviciu din zona diagnosticării și monitorizării personalizate.
Printre direcțiile urmărite se numără planurile de nutriție bazate pe date biometrice sau microbiom, programele de longevitate și profilurile de sănătate care combină mai multe tipuri de informații.
Totuși, extinderea AI-ului în zona de wellness vine și cu o limită importantă. Un instrument de inteligență artificială poate ajuta la organizarea informațiilor și la identificarea unor tipare, însă răspunsurile sale nu trebuie confundate cu un diagnostic medical. Pentru simptome, tratamente sau decizii privind sănătatea, rolul medicului și al celorlalți specialiști rămâne esențial.
Pentru români, schimbarea se vede deja în lucrurile mici ale rutinei zilnice. Telefonul și ceasul inteligent pot deveni instrumente pentru monitorizarea somnului, sportului sau alimentației, iar AI-ul poate transforma aceste date în recomandări și planuri personalizate. Wellness-ul devine astfel mai digital și mai orientat spre date, fără ca interacțiunea cu specialiștii sau serviciile tradiționale să dispară.
