S&P păstrează România la BBB-, dar avertizează asupra riscurilor politice

România își păstrează ratingul suveran „BBB-/A-3” acordat de Standard & Poor’s, însă agenția de evaluare financiară menține perspectiva negativă. Decizia, anunțată pe 2 octombrie, evită pentru moment retrogradarea României în categoria nerecomandată investițiilor, dar vine cu un avertisment clar: prelungirea blocajului politic și întârzierea măsurilor de reducere a deficitului pot pune din nou presiune pe rating în următorii ani.

S&P consideră că situația finanțelor publice s-a îmbunătățit în 2026, iar absorbția fondurilor europene a rămas pe o traiectorie favorabilă. În același timp, agenția atrage atenția că România are în continuare nevoi mari de finanțare externă și este vulnerabilă la schimbările de încredere ale investitorilor.

Ratingul rămâne la ultima treaptă din categoria investment grade

Calificativul „BBB-” este important pentru România deoarece reprezintă ultima treaptă din categoria investment grade. O eventuală retrogradare sub acest nivel ar trimite țara în zona ratingurilor speculative, cunoscută în piață drept categoria „junk”.

S&P a decis să păstreze atât ratingul pe termen lung, cât și pe cel pe termen scurt, „BBB-/A-3”, pentru datoria în valută și în moneda locală. Perspectiva rămâne însă negativă, ceea ce înseamnă că riscurile sunt orientate în continuare către o posibilă deteriorare a calificativului.

Agenția spune că perspectiva negativă este legată în special de riscurile de implementare a consolidării finanțelor publice și de reducerea deficitelor externe. România este, de asemenea, sensibilă la schimbările de sentiment ale investitorilor, în condițiile unor necesități ridicate de finanțare externă și ale unei ponderi importante a datoriei guvernamentale deținute de nerezidenți.

Toate cele trei mari agenții de rating – S&P, Moody’s și Fitch – au în prezent o perspectivă negativă pentru România.

Blocajul politic este unul dintre principalele riscuri

Decizia S&P vine într-un moment în care România încearcă să depășească una dintre cele mai lungi perioade de instabilitate politică din ultimii ani. Formarea unui nou guvern a fost întârziată după prăbușirea coaliției în mai, iar Parlamentul a respins pe 30 septembrie propunerea de guvern condusă de Siegfried Mureșan.

Pentru S&P, problema nu este doar durata crizei politice, ci efectul pe care aceasta îl poate avea asupra politicilor fiscale. Agenția avertizează că un proces prelungit de formare a guvernului ar putea îngreuna reducerea deficitului în 2027 și 2028.

Un guvern cu sprijin parlamentar suficient este necesar pentru adoptarea unui cadru bugetar credibil pentru următorii ani. În scenariul de bază al S&P, România va reuși să formeze un executiv capabil să adopte un astfel de plan.

În schimb, dacă negocierile politice duc la compromisuri bugetare nesustenabile sau la întârzierea măsurilor de consolidare fiscală, agenția ar putea lua în calcul o retrogradare.

Riscurile nu sunt doar teoretice. Înaintea deciziei S&P, incertitudinea politică a pus presiune pe leu și pe piața obligațiunilor. Reuters relata că randamentele obligațiunilor guvernamentale românești pe 10 ani crescuseră cu aproximativ 60-80 de puncte de bază în ultimele două săptămâni, iar leul ajunsese la niveluri record de slăbiciune față de euro.

Deficitul scade, dar datoria continuă să crească

S&P vede totuși și progrese în zona fiscală. Agenția estimează că deficitul general guvernamental va coborî la 6,25% din PIB în 2026, de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.

Pentru anii următori, scenariul S&P indică un deficit de 5,8% din PIB în 2027 și de 5% în 2028. Sunt niveluri mai mici decât cele din anii anteriori, însă încă mult peste limita de 3% prevăzută de regulile europene.

Problema este că reducerea deficitului nu oprește imediat creșterea datoriei. S&P estimează că datoria generală guvernamentală netă va ajunge la aproximativ 60% din PIB în 2027, față de 52% la sfârșitul lui 2025.

Agenția consideră că măsurile adoptate în ultimii doi ani – inclusiv majorări de TVA și accize, înghețarea salariilor și pensiilor și modificări ale impozitării companiilor – au contribuit la consolidarea fiscală. Totuși, pentru menținerea încrederii piețelor este nevoie ca ajustarea să continue și în perioada următoare.

Fondurile europene rămân un sprijin important

Unul dintre argumentele care au contribuit la menținerea ratingului este evoluția absorbției fondurilor europene. Potrivit S&P, România a reușit în 2026 să deblocheze o parte importantă a finanțărilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Rata de absorbție a depășit 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturile din RRF, iar fondurile europene ar urma să reprezinte aproximativ 3,5% din PIB în 2026. S&P estimează că investițiile publice vor ajunge la un nivel ridicat, de aproximativ 8,5% din PIB, susținute în mare parte de aceste fonduri.

Agenția atrage însă atenția că blocajul legislativ are deja un cost. Întârzierea adoptării legii salarizării unitare afectează accesarea unor fonduri europene, S&P estimând că România riscă să piardă aproximativ 750 de milioane de euro din granturile RRF.

În plus, reducerea treptată a fondurilor europene în anii următori va pune presiune suplimentară pe investițiile publice și pe finanțarea economiei. Stabilitatea politică și continuarea absorbției banilor europeni devin astfel elemente importante pentru echilibrul financiar al țării.

Ce ar putea duce la o retrogradare

Mesajul S&P nu înseamnă că România va fi retrogradată automat. Agenția păstrează în acest moment un scenariu de bază în care țara formează un guvern și adoptă un plan fiscal credibil pentru 2027-2028.

O deteriorare a perspectivei ar putea apărea însă dacă procesul politic împiedică reducerea deficitului sau dacă autoritățile se abat semnificativ de la traiectoria de consolidare fiscală.

Printre riscurile menționate se află deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și accentuarea presiunilor asupra balanței de plăți. O eventuală intensificare a problemelor de pe piața energiei, care să afecteze simultan inflația, creșterea economică și finanțele publice, ar putea reprezenta un alt factor negativ.

În schimb, perspectiva ar putea fi schimbată din nou în „stabilă” dacă România reușește să reducă deficitele fiscale și externe și să adopte un plan economic credibil pe termen mediu, susținut de un consens politic suficient de larg.

Pentru moment, decizia S&P oferă României timp, dar nu și mult spațiu de manevră. Ratingul a fost păstrat, însă mesajul agenției este că următoarea etapă va depinde în mare măsură de capacitatea clasei politice de a forma un guvern funcțional, de a adopta bugetul pentru 2027 și de a continua reducerea deficitului.