Piața berii din România continuă să scadă: producția s-a redus cu 9% în prima jumătate a anului
Industria berii din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele două decenii. Producția locală a scăzut cu 9% în primul semestru din 2026, până la 8,1 milioane de hectolitri, iar datele disponibile pentru piața de consum indică o continuare a tendinței de reducere a volumelor. Asociația Berarii României avertizează că, dacă ritmul actual se menține și în a doua jumătate a anului, piața ar putea coborî la aproximativ 13,1 milioane de hectolitri, un nou minim istoric.
Evoluția vine după un 2025 în care consumul de bere a ajuns la 14,4 milioane de hectolitri, cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani. În urmă cu doar câțiva ani, piața depășea constant pragul de 15 milioane de hectolitri, ceea ce arată dimensiunea schimbării prin care trece sectorul.
Scăderea producției vine după un an deja dificil
Datele preliminare pentru 2026 arată că declinul pieței nu s-a oprit odată cu încheierea anului trecut. În primele șase luni, fabricile de bere din România au produs 8,1 milioane de hectolitri, cu 9% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.
Pentru industrie, problema este cu atât mai importantă cu cât 2025 a reprezentat deja un punct de minim. Piața a încheiat anul trecut la 14,4 milioane de hectolitri, în condițiile în care consumul pe cap de locuitor a ajuns la aproximativ 80 de litri.
Estimarea de 13,1 milioane de hectolitri pentru întregul an 2026 este condiționată de menținerea ritmului observat în primul semestru. Nu este, așadar, o valoare definitivă, ci un scenariu construit pe baza datelor disponibile în acest moment.
Totuși, direcția este clară: industria operează într-o piață mai mică, în timp ce costurile de producție, taxarea și presiunea asupra consumatorilor rămân ridicate.
Fiscalitatea a devenit una dintre principalele teme ale industriei
Asociația Berarii României pune o parte importantă a declinului pe seama creșterii accizei la bere. Potrivit organizației, acciza a crescut cu peste 26% din 2025 până în prezent, iar încasările suplimentare estimate la buget nu au ținut pasul cu reducerea volumelor comercializate.
Industria estimează că încasările din accize vor crește cu aproximativ 2,7% față de 2025, în timp ce piața ar putea pierde în jur de 1,3 milioane de hectolitri.
Această evoluție alimentează o dezbatere mai largă despre relația dintre taxarea unui produs și veniturile colectate de stat. Din perspectiva producătorilor, o taxare mai ridicată poate majora încasarea per unitate, dar dacă volumele scad suficient de mult, rezultatul bugetar nu crește proporțional.
Asociația susține că din 2022 până în prezent acciza la bere a fost majorată cumulativ cu 55%. În opinia reprezentanților industriei, un cadru fiscal mai predictibil ar permite companiilor să își planifice investițiile și capacitățile de producție pe termen mai lung.
Este important însă ca aceste afirmații să fie privite ca poziția industriei. Evoluția consumului este influențată și de alți factori, inclusiv inflație, veniturile disponibile ale populației, schimbarea obiceiurilor de consum și evoluția sectorului HoReCa.
Berea rămâne un produs în mare parte românesc
În ciuda dificultăților, sectorul berii are o caracteristică importantă pentru economia locală: cea mai mare parte a produsului consumat în România este fabricată în țară.
Potrivit Asociației Berarii României, aproximativ 95,5% din berea consumată local este produsă în România, iar circa 80% dintre materiile prime utilizate provin din culturi românești.
Această structură face ca evoluția pieței berii să aibă efecte dincolo de fabricile producătoare. Sunt implicate agricultura, transporturile, ambalajele, distribuția, HoReCa și comerțul.
Asociația estimează că sectorul berii împreună cu lanțul său de aprovizionare a generat în 2025 aproximativ 3 miliarde de euro contribuție la PIB și aproximativ 1 miliard de euro la bugetul de stat. În același an, industria a susținut circa 57.800 de locuri de muncă.
Tocmai de aceea, reducerea volumelor este urmărită atent de producători. O piață mai mică poate determina companiile să își ajusteze planurile de investiții, producția și capacitățile industriale.
Fabricile funcționează sub capacitate
O consecință directă a reducerii cererii este apariția unui excedent de capacitate. Potrivit datelor prezentate de Asociația Berarii României, fabricile din România operează în prezent cu aproximativ 40% până la 50% din capacitatea disponibilă neutilizată.
Situația este importantă pentru că investițiile făcute în ultimii ani au fost dimensionate pentru o piață mai mare. Atunci când volumele scad, costurile fixe sunt distribuite pe o cantitate mai mică de produse, ceea ce poate pune presiune asupra marjelor producătorilor.
În același timp, industria observă o creștere a importurilor. Potrivit datelor asociației, importurile de bere au crescut cu aproximativ 35% până la 45%, ajungând la o cotă de piață de circa 4,5%.
Ponderea rămâne relativ redusă în comparație cu producția locală, dar tendința este urmărită deoarece poate schimba treptat structura pieței.
România rămâne un producător important la nivel european
Scăderea din România trebuie privită și în contextul pieței europene. Eurostat arată că statele membre au produs în 2025 aproximativ 34,4 miliarde de litri de bere, cu 0,7% mai puțin decât în 2024. Germania a rămas cel mai mare producător din Uniunea Europeană, urmată de Spania și Polonia.
România a produs în 2025 aproximativ 1,594 miliarde de litri de bere, potrivit datelor Eurostat, ceea ce a plasat țara pe locul al nouălea în Uniunea Europeană după volumul producției.
Prin urmare, România nu este o piață marginală pentru industria europeană a berii. Are o bază importantă de producție și un consumator tradițional de bere, însă piața locală trece printr-o perioadă de ajustare.
Consumatorii devin mai atenți la cheltuieli
Declinul consumului trebuie analizat și prin prisma situației economice generale. În 2026, gospodăriile românești se confruntă cu presiuni asupra bugetelor, iar cheltuielile discreționare sunt mai sensibile la creșterile de preț.
Berea este un produs de consum curent, dar o parte importantă a consumului are loc în restaurante, baruri, terase și alte spații HoReCa. Orice reducere a frecvenței ieșirilor sau a bugetului alocat acestora poate avea efect asupra volumelor.
În paralel, consumatorii își schimbă treptat preferințele. Pe lângă berea tradițională, piața include tot mai multe produse fără alcool sau cu conținut redus de alcool, sortimente premium și beri artizanale.
Aceste segmente pot avea o valoare mai mare per unitate, însă nu compensează automat pierderea volumelor din piața de masă.
Industria caută soluții pentru o piață mai mică
Pentru producători, provocarea următoarei perioade nu este doar să recâștige volume, ci și să își adapteze businessul la un consumator mai atent la preț și la un mediu fiscal mai dificil.
Investițiile în eficiență, automatizare, produse cu valoare adăugată mai mare și noi categorii de bere pot deveni mai importante. În același timp, producătorii locali trebuie să gestioneze costurile materiilor prime, energiei, transportului și ambalajelor.
Pentru agricultura românească, evoluția sectorului este relevantă prin utilizarea orzului și a altor materii prime locale. Pentru economia națională, miza este păstrarea unei industrii care generează valoare în mai multe sectoare, de la producție și agricultură până la distribuție și HoReCa.
Piața berii intră astfel într-o etapă în care creșterea nu mai poate fi considerată garantată. Datele din prima jumătate a anului arată că declinul început în 2025 continuă, iar rezultatul final din 2026 va depinde atât de evoluția consumului din lunile următoare, cât și de modul în care producătorii și autoritățile vor răspunde presiunilor asupra industriei.
Pentru moment, cifrele transmit un semnal clar: românii cumpără și consumă mai puțină bere decât în anii anteriori, iar o industrie care a avut mult timp volume stabile trebuie acum să se adapteze unei piețe mai mici.
Surse: Asociația Berarii României, Eurostat, Economedia, Romania Insider.